Efectele traumelor din copilărie asupra dezvoltării copilului
Numărul copiilor care suferă o traumă psihică sau fizică este în creștere continuă la nivel global, recuperarea acestora fiind adesea dificilă.
American Psychological Association a publicat recent un studiu cu privire la efectele traumelor din copilărie asupra dezvoltării copilului. Acest studiu a prezentat modul în care copiii afectați prezintă semne biologice de îmbătrânire a corpului și a creierului comparativ cu ceilalți copii de aceeași vârstă.
Pentru realizarea studiului cercetătorii au ales să se concentreze asupra a trei semne de îmbătrânire biologică, respectiv:
- pubertatea precoce,
- îmbătrânirea celulară și
- apariția unor modificări la nivelul creierului.
Copiii expuși unor traume fizice sau psihice au prezentat toate cele trei semne evaluate de către oamenii de știință.
Starea de sănătate și dezvoltarea armonioasă a copilului este în strânsă relatie cu mediul în care este crescut. Astfel copiii pot experimenta episoade de depresie, anxietate sau chiar boli de inimă, diabet și cancer, în funcție de nivelul de stres la care este supus copilul.
Câteva studii publicate anterior au adus dovezi despre modul în care traumatismele suferite în copilărie s-au corelat cu îmbătrânirea accentuată. Totuși, aceste studii nu au analizat concret legăturile dintre un anumit tip de traumă și efectele sale, lucru realizat de către McLaughlin și echipa sa în studiul recent publicat.
Aceștia au analizat doar două tipuri de traumă, amenințările și trauma produsă de neglijarea fizică și emoțională. Rezultatele se bazează pe analiza a 80 de studii, incluzând peste 116.000 de copii.
Copiii supuși unor trume legate de amenințări, cum ar fi violența sau abuzul, au prezentat semne de îmbătrânire celulară accelerată precum și semne ale instalării pubertății precoce. Aceste semne nu au fost observate însă și în rândul copiilor supuși neglijării fizice sau psihice.
Efectele asupra dezvoltării creierului au fost studiate de același grup de cercetători, analizând 3.253 de pacienți. Acești copii prezentau o grosime corticală redusă comparativ cu copii de aceeași vârstă, acesta fiind un semn al îmbătrânirii precoce, întâlnit în mod normal odată cu înaintarea în vârstă. În funcție de tipul de traumă, grosimea cortexului era modificată în diferite arii. Astfel violența era asociată cu modificări ale cortexului prefrontal implicat în procesarea socială și emoțională, iar neglijarea era asociată cu susținerea în zonele frontoparietale implicate în procesarea senzorială și cognitivă.
În această privință există la momentul actual numeroase tratamente care pot îmbunătăți starea de sănătate mintală. Cu toate acestea pentru dezvoltarea somatică și cognitivă armonioasă copilul trebuie protejat de posibilele traume din timpul copilăriei și consiliat de fiecare dată când este nevoie.
sursa: Science Daily
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Jocul „ghidat” poate influența caracteristici care au un efect pozitiv asupra progresului educațional al copiilor
- Impactul unui câine de asistență pentru copiii cu autism: lumea acestora, extinsă de prezența câinelui
- Sinuzita la copii - medicii pot identifica mai bine copiii care au nevoie de antibiotic
- Activitățile interactive prin intermendiul ecranelor au un impact negativ asupra somnului la adolescenți
- Frica groaznică de morți?
- Trecut in mare parte traumatic, ce facem în situația asta?
- Baietel trei ani afectat psihic?
- Cum ma poate afecta o trauma suferita in copilarie?
- Prins in trecut
- Modalitate de vindecare
- Atac de panica la copil