Cercetătorii descoperă cum stresul matern și depresia pot lăsa o urmă de durată asupra ADN-ului sugarilor

Cercetătorii descoperă cum stresul matern și depresia pot lăsa o urmă de durată asupra ADN-ului sugarilor

©

Autor:

Cercetătorii descoperă cum stresul matern și depresia pot lăsa o urmă de durată asupra ADN-ului sugarilor
Un studiu recent în Translational Psychiatry a explorat legătura dintre depresia È™i stresul matern în perioada perinatală È™i metilarea ADN-ului (DNAm) la sugari. Aceste condiÈ›ii afectează un număr semnificativ de mame È™i pot influenÈ›a dezvoltarea copilului în moduri semnificative.
Cercetătorii au utilizat date din cohorta canadiană CHILD, implicând 131 de perechi mamă-copil. Evaluările depresiei È™i stresului au fost realizate în al doilea È™i al treilea trimestru de sarcină È™i la 6 È™i 12 luni postpartum, folosind instrumente validate precum Chestionarul de depresie al Centrului pentru Studii Epidemiologice È™i Scala Percepută a Stresului.

Metilarea ADN-ului a fost măsurată în celule mononucleare din sânge de cordon ombilical (CBMC) la naÈ™tere È™i în celule mononucleare din sânge periferic (PBMC) la 12 luni. Analizele statistice au inclus modele de regresie liniară robuste È™i ajustări pentru factori confuzivi potenÈ›iali, cum ar fi statutul de atopie È™i expunerea prenatală.

Rezultate cheie

  • Asocieri prenatale: Depresia maternă prenatală a fost asociată cu diferenÈ›e în metilarea ADN-ului la 2 situri CpG, iar stresul prenatal la 8 situri CpG în CBMC. Un singur sit CpG a fost comun ambelor condiÈ›ii.
  • Asocieri postnatale: Depresia postnatală a fost asociată cu diferenÈ›e în metilarea ADN-ului la 11 situri CpG, iar stresul postnatal la 8 situri CpG în PBMC la 12 luni. Nu a existat suprapunere între siturile asociate cu depresia È™i cele cu stresul postnatal.
  • PersistenÈ›a efectelor: Analizele de sensibilitate au arătat că majoritatea asocierilor au rămas semnificative după ajustări suplimentare, sugerând un impact robust al expunerii cumulative la stres È™i depresie.

Implicații clinice și biologice

  • Modificările în metilarea ADN-ului pot influenÈ›a expresia genelor implicate în dezvoltarea neurocognitivă È™i comportamentală a copilului. Gene precum BRD2 È™i ERC2, identificate în studiu, sunt asociate cu tulburări neurodezvoltamentale, inclusiv epilepsie È™i ADHD. Mecanismele propuse includ:
  • Axa HPA: Activarea cronică poate modifica programarea epigenetică prin niveluri crescute de cortizol.
  • Transmiterea prin laptele matern: Cortizolul È™i alÈ›i factori de stres pot fi transmiÈ™i copilului, afectând dezvoltarea epigenetică.

Limitări ale studiului

  • Dimensiunea relativ mică a eÈ™antionului È™i lipsa replicării în alte studii.
  • Evaluarea metilării ADN-ului în celule sanguine, care poate să nu reflecte modificările din È›esuturi specifice, cum ar fi creierul.

Concluzii

Studiul evidenÈ›iază o legătură semnificativă între depresia È™i stresul matern perinatal È™i modificările epigenetice la sugari în primul an de viață. Aceste descoperiri subliniază importanÈ›a monitorizării È™i intervenÈ›iei timpurii în sănătatea mentală maternă pentru a preveni potenÈ›iale efecte adverse asupra dezvoltării copilului. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste rezultate È™i a explora mecanismele subiacente.

sursa: News Medical

Data actualizare: 24-10-2024 | creare: 24-10-2024 | Vizite: 138
Bibliografie
Maternal stress and depression alter infant DNA, with potential lifelong impact, link: https://www.news-medical.net/news/20241023/Maternal-stress-and-depression-alter-infant-DNA-with-potential-lifelong-impact.aspx
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Efectele nocive ale stresului în sarcină pot dura o viață
  • Stresul în sarcină ar putea influenÈ›a dezvoltarea cerebrală a bebeluÈ™ului
  • Efectele stresului resimÈ›it de mamă asupra sănătății copilului
  •