Efectele stresului cronic

Stresul poate fi definit drept un agent din mediul exterior, precum traumatisme, emoții sau frig, capabil să provoace atât la oameni, cât și la animale, reacții de tensiune și alarmă în întreg organismul. (1, 3)

Stresul poate fi clasificat drept acut și cronic. Stresul acut poate avea atât efecte negative, precum și pozitive, în funcție de felul cum alegeți să priviți. Deși preponderent, în general, efecte sunt negative, reacția de fugă sau luptă declanșată în organism, prin descărcarea de cortizol, ca urmare a unui agent stresor, poate contribui la apărarea organismului atunci când simțim un pericol, fie real, fie imaginar. (3)

Stresul acut este cel ce vine în ajutorul organismului prin adaptarea acestuia la diverse situații noi, de termen scurt. Stresul acut este cel care ne ajută să ne mobilizăm în situații importante, precum un test important, la emoții sau în cazul unui pericol real. (3)

Stresul poate deveni o problemă pentru fiecare individ, atunci când agenții stresori din mediul înconjurător continuă să apese asupra organismului, fără perioade optime de relaxare. (3)

Stresul cronic

Stresul cronic apare prin prelungirea nivelul de stres zilnic, la un nivel mult mai ridicat față de media acceptată pentru supraviețuire. Acesta poate afecta fiecare organ din corpul omenesc, generând o serie de simptome cu care vă puteți confrunta în viața de zi cu zi, precum:

• iritabilitate
• anxietate
• depresie
• dureri de cap
• insomnie (1)

Principalele organe care pot fi afectate sunt:

• Sistemul nervos central
• Glandele endocrine: responsabile de eliberarea în circulația sanguină a hormonilor de stres
• Sistemul muscular
• Sistemul respirator
• Sistemul cardiovascular
• Sistemul digestiv
• Imunitatea organismului
• Sistemul reproducător
• Activitatea sexuală
• Sănătatea mintală (1, 2)

Ce se întâmplă la nivelul sistemului nervos central?

Sistemul nervos (SN) este format din sistem nervos simpatic și parasimpatic. Sistemul nervos parasimpatic este responsabil de răspunsul cunoscut în literatura medicală, drept reacția de fugă sau luptă. Acesta semnalează glandele suprarenale despre un posibil agent stresor, eliberând astfel adrenalină și cortizol. (1, 2)

Efectele eliberării hormonilor de stres:

• Creșterea frecvenței cardiace
• Creșterea frecvenței respiratorii
• Modificarea tranzitului digestiv
• Vasodilatație
• Creșterea glicemiei (2)

Ceea ce este considerat nociv, nu este de fapt stresul, ci efectele sistemului nervos asupra organelor, prin eliberarea continuă a hormonilor de stres. (2)

Sistemul respirator

Atât stresul acut, cât și stresul cronic pot provoca simptome respiratorii, precum hiperventilație (respirație în ritm crescut) sau tulburări respiratorii. (1, 2)

Se consideră că persoanele cunoscute cu antecedente pulmonare sunt cele mai predispuse la efectele stresului cronic, prin exacerbarea simptomatologiei și prin îngreunarea respirației. (1, 2)

Bolile respiratorii preexistente considerate la risc în fața stresului cronic, sunt:

• boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
• astmul bronșic
• emfizemul
• bronșita cronică (2)

Spre exemplu, dacă un individ suferă de astm bronșic și se confruntă cu pierderea unei persoane dragi, stresul care va apăsa din acest motiv, poate provoca crize de astm sau scăderea saturației printr-o respirație ineficientă. (2)

Pentru persoanele ce suferă de astfel de patologii pulmonare, se recomandă terapie la un psiholog pentru a învăța tehnici de relaxare și de respirație. (2)

Sistemul cardiovascular

Stresul cronic poate contribui în mod semnificativ asupra sănătății cardiovasculare, inima fiind cel mai important organ, deoarece fără pomparea eficientă a sângelui către organele periferice, organismul poate fi în deficit de oxigen (hipoxie) și se poate produce decesul. (1, 2)

Efectele cardiovasculare ale stresului cronic:

• creșterea ritmului cardiac
• creșterea tensiunii arteriale
• afectarea circulației sanguine în arterele coronariene (1, 2)

În cazul unei perioade lungi de stres, organismul este foarte predispus să sufere un infarct miocardic acut sau un atac vascular cerebral (AVC). (1, 2)

Sistemul gastro-intestinal

Stresul poate afecta orice organ din sfera gastro-intestinală, cele mai predispuse fiind stomacul și intestinul subțire.

Simptomatologia generată la acest nivel poate fi:

• balonare
• durere gastrică sub formă de arsură
• reflux gastro-esofagian
• diaree
• constipație
• greață
• vărsături
• creșterea sau descreșterea apetitului (1, 2)

Stresul poate fi responsabil pentru modificări de peristaltică, acest lucru explicând prezenta constipației sau a diareei. Simptomatologia stresului continuu se poate manifesta la nivel gastric sub forma gastritei sau a ulcerelor gastrice. (1, 2)

Persoanele ce au fost diagnosticate în trecut cu boli inflamatorii intestinale, precum boala inflamatorie a intestinului sau sindromul colonului iritabil, sunt predispuse la agravarea simptomatologiei. Stresul poate afecta integritatea bariereri intestinale, facilitând astfel creșterea și replicarea de bacterii nocive pentru organism. (1, 2)

Sistemul musculo-scheletal

Stresul în mod repetat, cronic, poate avea capacitatea de a compromite relaxarea musculară optimă la nivelul întregului organism, provocând astfel următoarele simptome:

• cefalee
• contracturi musculare generalizate
• dureri de spate persistente (1, 2)

Sistemul reproducător

Stresul acut poate fi benefic asupra sistemului reproducător masculin prin creșterea cantității de testosteron. Însă, atunci când stresul devine cronic, poate determina:

• deficit de testosteron
• tulburări în producția spermei
• disfuncție erectilă
• impotență (1)

Modificări generale

Stresul poate afecta un individ atât la nivel emotional, fizic, cognitiv sau comportamental. Deși simptomatologia poate să fie foarte variată, nu toate aceste simptome apar la un singur individ.

Printre cele mai frecvente simptome ce se regăsesc la persoanele ce suferă de stres cronic, se numără:

• Dureri
• Insomnie sau somnolență
• Modificări ale apetitului
• Tulburări de somn
• Insomnii
• Consum crescut de alcool sau droguri
• Modificări comportamentale sociale
• Scăderea productivității
• Tulburări de gândire (4)

Printre cele mai frecvente patologii întâlnite din cauza stresul cronic, se numără:

• Hipertensiunea arterială
• Diabetul de tip 2
• Boli metabolice
• Dependența de alcool sau nicotină
• Dependența de medicamente eliberate pe bază de rețetă
• Anxietate
• Depresie
• Tulburări de dispoziție (4)

Cum este tratat stresul cronic?

Un prim pas pentru tratarea stresului cronic este ca persoanele în cauză să realizeze că trăiesc într-un mediu care le poate afecta sănătatea și calitatea vieții.

De regulă, pentru a trata stresul cronic, sunt suficiente modificări ce privesc stilul de viață, precum dieta, exercițiile fizice sau adminstrarea de medicamente necesare pentru tratarea bolilor subiacente. (4)

Se pot recomanda multiple opțiuni pentru gestionarea stresului cronic, care împreună să crească calitatea vieții, precum:

• Dieta echilibrată
• Exerciții fizice
• Respectarea orelor de somn (aproximativ 7 ore pe noapte)
• Stabilirea de obiective realiste
• Managementul timpului
• Practicarea de mindfulness (4)

Recomandări

Stresul face parte din viața fiecărui individ și poate fi benefic în anumite situații. Este foarte important să acordați atenție privind obiectivele realiste, pe termen lung și managementul timpului, pentru a putea suferi cât mai puțin de pe urma stresului cronic.

Dacă suferiți deja din cauza stresului cronic, sunt recomandate schimbări în stilul de viață, care vă pot feri de bolile cardiovasculare sau bolile metabolice. Este necesară cunoașterea importanței orelor de somn pentru a reuși să rezolvați eficient orice problemă, practicarea de tehnici care să încurajeze starea de bine și gândirea pozitivă, precum echilibrul între muncă și relaxare.