Efectele poluării asupra organismului

Poluarea aerului este o preocupare majoră în prezent, care are un impact toxicologic grav asupra sănătății umane și asupra mediului. Acest fenomen are o serie de surse de emisii diferite, dar autovehiculele și procesele industriale sunt principalele cauze ale poluării aerului.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, șase poluanți principali ai aerului includ poluarea cu particule nocive, ozonul troposferic, monoxidul de carbon, oxizii de sulf, oxizii de azot și plumbul. (1)

În jur de 3,7 milioane de persoane prezintă drept cauză de deces poluarea aerului înconjurător, dintre care majoritatea (3,3 și respectiv 2,6 milioane) trăiesc în Asia. (2)

Expunerea pe termen lung și pe termen scurt la substanțele toxice pe cale aeriană are un impact toxicologic diferit asupra oamenilor, incluzând bolile respiratorii și cardiovasculare, complicațiile neuropsihice, iritarea ochilor, bolile de piele și bolile cronice pe termen lung, cum ar fi cancerul. (3)

Plămâni

Când inspiri, aerul se mișcă prin nas sau gură în gât, în trahee și apoi în plămâni. Poluarea poate irita căile respiratorii. Când se întâmplă acest lucru, mușchii din jurul bronhiilor se strâng, căptușeala bronhiilor se umflă, iar bronhiile produc mucus excesiv. Când căile respiratorii se îngustează, devine greu să respiri. Asta se întâmplă în timpul unui atac de astm.

Principalul efect al poluării la nivelul plăminilor este creșterea sensibilității acestor organe la infecții. De asemenea, poate împiedica plămânii să filtreze eficient bacteriile și virușii. Poluarea produce și îngustarea căilor respiratorii, scăderea fluxului de aer și amplificarea producției de mucus.

În unele cazuri, poluarea aerului determină dezvoltarea de cancer pulmonar. Emisia de gaze de eșapament, din camioane și mașini, este un agent cancerigen uman cunoscut. Aceste gaze trec direct din alveolele din plămâni în sânge, la fel ca oxigenul.

Inima

Poluarea aerului poate provoca schimbări în modul în care bate inima. Acest lucru poate cauza bătăi neregulate ale inimii (o aritmie).

Îngustarea vaselor de sânge de la nivelul inimii din cauza colesterolului poartă denumirea de placă. Atunci când bătăile inimii devin neregulate, acest lucru determină placa să rupă peretele vasului sanguin, blocând astfel fluxul de sânge. Acest lucru provoacă un atac de cord.

Inflamația cauzată de poluare în orfanism poate de asemenea să cauzeze formarea unui cheag de sânge.

Creier

Poluarea aerului poate afecta creierul. În creier, scăderea fluxului sanguin, ruperea plăcii sau dezvoltarea unui cheag de sânge provoacă un accident vascular cerebral.

Poluarea aerului poate avea alte efecte asupra creierului. Când poluarea intră în sânge, se duce și la creier. Acolo, poate provoca dureri de cap și anxietate și afectează sistemul nervos central.

Pe termen lung, anumite tipuri de poluare pot conduce la un IQ redus, la o atenție redusă și la probleme de comportament.

Un alt efect posibil al poluării aerului este un risc crescut de demență. Deși legătura dintre poluarea aerului și demență este incertă, poate fi rezultatul micilor particule care declanșează inflamația sistemică. Particulele mici pot, de asemenea, să dăuneze creierului direct, prin faptul că pătrund direct la nivelul creierului prin nas și ochi. (4)

Poluarea în sarcină

Poluarea aerului poate crește riscul nașterilor premature și al copiilor cu greutate mică la naștere.

Când aerul poluat trece de la plămâni în sânge, poate provoca inflamații sistemice în tot corpul. Acest factor poate declanșa travaliul sau poate interfera cu dezvoltarea normală a copilului.

Atunci când o femeie gravidă respiră mici particule de aer nocive, bebelușul poate avea mai multe șanse de a dezvolta autism. Deși legătura dintre poluarea aerului și autism este incertă, poate fi un rezultat al inflamației sistemice, care, la rândul său, poate interfera cu dezvoltarea normală a creierului copilului.

Poluarea aerului la copii și vârstnici

Copiii sunt deosebit de vulnerabili la poluarea aerului. Copiii respiră mai repede decât adulții, astfel încât sunt expuși la o mai mare poluare a aerului decât adulții. Ei fac mai mult mișcare fizică și petrec mai mult timp în aer liber decât adulții, ceea ce înseamnă că ei respiră mai mult aerul din exterior. Plămânii copiilor sunt încă în curs de dezvoltare, iar plămânii în curs de dezvoltare sunt mai sensibili la poluare decât plămânii complet formați.

Și persoane în vârstă sunt expuse riscului aerului poluat. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, corpurile lor sunt mai puțin capabile să compenseze efectele poluării. Persoanele în vârstă sunt mai predispuse la alte boli și afecțiuni, cum ar fi boala cardiacă sau emfizemul, care pot fi agravate de poluarea aerului. (5)

Poluările atmosferice au un impact major asupra sănătății umane, declanșând și generând multe boli care duc la morbidități și mortalități ridicate. Prin urmare, controlul poluării aerului este vital și ar trebui să se afle pe lista priorităților guvernelor.

De asemenea, coordonarea dintre diferitele departamente implicate în poluarea aerului trebuie să fie condusă de o puternică organizație de protecție a mediului. Aceasta din urmă trebuie să aibă suficiente bugete pentru administrare, cercetare, dezvoltare, monitorizare și control deplin asupra mediului, inclusiv asupra poluării aerului.