Efectele pe termen lung ale loviturilor repetate la cap în rândul sportivilor: un nou studiu

Centrul Medical al Universității din Rochester desfășoară un studiu revoluționar pentru a înțelege efectele pe termen lung ale loviturilor repetate la cap în rândul sportivilor. Condus de Dr. Jeff Bazarian, un expert recunoscut în cercetarea despre contuzii, studiul își propune să detecteze schimbările neurologice subtile cauzate de aceste lovituri repetate, chiar și în absența simptomelor evidente, și să exploreze metodele de a le atenua efectele.

Context

Loviturile repetate la cap în sporturi precum fotbalul american și fotbalul european – fie din cauza contactelor în timpul jocului, loviturilor cu mingea, sau ciocnirilor dintre jucători – pot contribui la schimbări neurologice în timp. Deși protocoalele pentru gestionarea contuziilor au îmbunătățit tratarea leziunilor simptomatice, se știe prea puțin despre efectele pe termen lung ale impacturilor repetate subclinice.

Dr. Bazarian subliniază că loviturile repetate, chiar fără simptome evidente, pot duce la declinuri subtile ale funcției neurologice, cum ar fi afectarea echilibrului, mișcărilor oculare și luării rapide a deciziilor. Aceste schimbări nu sunt ușor detectabile în timpul examinărilor medicale de rutină, dar pot crește riscul de boli neurodegenerative, precum encefalopatia traumatică cronică (CTE).

Designul studiului

Acest studiu de patru ani, finanțat printr-un grant de 6,3 milioane de dolari de la Army Medical Research Acquisition Activity (ARMY MRAA), va recruta jucători de fotbal american (bărbați) și jucătoare de fotbal (femei) din patru instituții:

• Universitatea din Rochester
• Universitatea din Buffalo
• Universitatea Indiana
• The Citadel, un colegiu militar

Monitorizare și teste

Sportivii vor purta proteze dentare echipate cu senzori pentru a monitoriza frecvența, magnitudinea și direcția loviturilor la cap în timpul antrenamentelor și jocurilor. Cercetătorii vor colecta date despre:

• Teste neurologice:

  • EEG cantitativ: măsoară activitatea undelor cerebrale.
  • Reflexul de clipire: evaluează timpul de reacție al închiderii pleoapelor.
  • Coordonarea mână-ochi: testează timpul de reacție.
  • Convergența punctului apropiat: măsoară capacitatea ochilor de a focaliza un punct apropiat.

• Analiza biomarkerilor: Se vor analiza mostre de sânge pentru proteine cerebrale, precum GFAP și UCHL1, pentru a evalua posibilele leziuni cerebrale.

• Tomografia prin coerență optică (OCT): O tehnică imagistică neinvazivă utilizată pentru a detecta schimbările din retină, care ar putea corela cu impacturile repetate.

Investigarea intervențiilor

Sportivii care prezintă anomalii neurologice la finalul sezonului vor fi împărțiți în două grupuri:

• Grup de odihnă: O perioadă de repaus de două săptămâni.
• Grup de exerciții: Exerciții aerobice zilnice timp de 20–30 de minute.

Cercetătorii presupun că exercițiile aerobice vor duce la îmbunătățiri mai rapide ale funcției neurologice comparativ cu odihna.

Întrebări cheie

Studiul își propune să răspundă mai multor întrebări critice:

• Pragul pentru leziuni: Câte lovituri poate tolera creierul înainte de apariția anomaliilor?
• Timpul de recuperare: Reduce timpul dintre lovituri impactul asupra creierului?
• Mecanismele leziunilor: Este mai important numărul de lovituri sau intervalul dintre ele?

O mașinărie specială pentru lovituri de cap cu mingea va fi utilizată pentru a simula impacturi repetate, iar cercetătorii vor analiza dacă pauzele între sesiuni reduc efectele neurologice.

Implicații mai largi

Cercetarea își propune să dezvolte instrumente pentru detectarea timpurie a schimbărilor cerebrale în medii cu resurse limitate, precum terenurile sportive sau câmpurile de luptă. Prin identificarea biomarkerilor și a schimbărilor neurologice subtile, studiul ar putea duce la strategii preventive și intervenții pentru protejarea sportivilor și a altor persoane expuse loviturilor repetate la cap.

Scopul final este crearea unor ghiduri pentru monitorizarea și reducerea riscurilor neurologice pe termen lung, contribuind la scăderea incidenței bolilor neurodegenerative în populațiile vulnerabile.