Topul otrăvirilor - cele mai frecvente cazuri de otrăvire

Otrăvirea este reprezentată de ansamblul de perturbări funcționale şi structurale apărute la nivelul organismului în urma introducerii unor substanțe toxice.
Introducerea substanțelor toxice în organism care generează ulterior otrăvirea se poate realiza prin ingestie, prin inhalare, prin aplicarea locala la nivelul pielii sau a mucoaselor (cu absorbție ulterioară) sau prin injectare.

Otrăvirile, cunoscute în termeni medicali sub denumirea de „intoxicații”, pot fi voluntare sau accidentale şi pot fi produse prin administrarea de medicamente, prin expunerea la toxice industriale (solvenți), tutun, alcool, produse menajere (detergenți, etc.), anumite tipuri de plante sau ciuperci, produse utilizate în agricultură (insecticide, îngrăşăminte, erbicide, raticide, fungicide), stupefiantele, anumiți factori care determină poluarea mediului înconjurător şi oxid de carbon.

Otrăvirea cu medicamente reprezintă cea mai frecventă formă de intoxicație (aproximativ 80% din cazuri) înregistrată în practica medicală, care necesită tratament de urgență. Principalele substanțe medicamentoase care pot duce la apariția intoxicațiilor sunt reprezentate de antiaritmice, antidepresive, analgezice, benzodiazepine, barbiturice, carbamați, neuroleptice şi alte psihotrope. Majoritatea (aproximativ 65% din cazuri) formelor de intoxicație medicamentoasă sunt produse prin asocierea mai multor medicamente.

Abuzul de medicamente, abuzul de alcool, expunerea la oxid de carbon, fumatul excesiv şi utilizarea stupefiantelor determină apariția intoxicațiilor acute pe când, expunerea îndelungată la anumite toxice profesionale duce la apariția intoxicațiilor cronice.

În cazul otrăvirilor, are loc perturbarea structurii şi a funcționalității majorității organelor din organism. Manifestările clinice care apar în contextul unei otrăviri variază în funcție de toxicul implicat şi în funcție de durata de expunere. Intoxicația acută este caracterizată din punct de vedere clinic prin insuficiență respiratorie (tradusă prin dificultăți de respirație, tahipnee sau bradipnee, mişcări toracice anormale), puls slab, filiform, tahicardie, convulsii, prăbuşirea tensiunii arteriale, insuficiență circulatorie (caracterizată prin paloare, agitație, stări de rău general urmate de şoc) şi comă. Pe lângă acestea, mai pot apărea și alte manifestări clinice precum grețuri, vărsături, dureri abdominale, tuse, palpitații, tulburări de ritm, amețeli, crampe abdominale, febră, diaree, iritarea pielii, cefalee, tulburări de vedere (vedere dublă), confuzie, convulsii, respirație cu miros specific, neobișnuit.

Tabloul clinic specific intoxicațiilor cronice este asemănător celui apărut în contextul intoxicațiilor acute, însă se instalează progresiv şi este mult mai diminuat.

Gravitatea unei otrăviri depinde in mare măsură de toxicul utilizat, de modul de introducere a acestuia în organism, de vârsta individului în cauză, de doza absorbită şi de rezistența organismului respectiv.

În prezent, datorită serviciilor medicale eficiente administrate într-un timp relativ scurt, rata de motalitate prin otrăvire este mică: aproximativ 1% în rândul persoanelor adulte şi 0,5% la copii.

Măsurile terapeutice care trebuiesc adoptate în caz de suspicionare a unei intoxicații constau în întreruperea expunerii la agentul toxic incriminat, îndepărtarea îmbrăcămintei contaminate cu ajutorul unor mănuși de protecție, îndepărtartea resturilor de agent toxic incriminat prezent în cavitatea bucală a persoanei otrăvite (dacă acest lucru este posibil), așezarea persoanei otrăvite pe o parte, cu capul așezat într-o poziție mai elevată față de restul corpului, înclinarea capului pe une dintre părțile laterale în caz de apariție a vărsăturilor, efectuarea manevrelor de prim-ajutor (de resuscitare) în caz de apariție a stopului cardio-respirator și solicitarea de urgență a unui echipaj medical. [1], [2], [3], [4], [5]

Topul otrăvirilor - cele mai frecvente cazuri de otrăvire

Otrăvirea cu acetonă

Otrăvirea cu acetonă (prezentă în componența vopselelor, a adezivilor sau utilizată ca şi dizolvant al lacului de unghii) se poate realiza pein inhalare sau prin ingestie. În cazul ingestiei apar cel mai frecvent obnubilarea şi ebrietatea. Inhalarea duce la tulburări respiratorii, iritatie bronşică şi ebrietate.
Tratamentul specific în cazul intoxicației prin acetonă constă în provocarea de vărsături, oxigenoterapie şi combaterea simptomatologiei specifice.

Otrăvirea cu amoniac

Otrăvirea cu amoniac se realizează cel mai frecvent prin inhalare şi duce la tuse, iritația mucoasei oculare şi respiratorii, dureri abdominale şi sufocare.
În cazul intoxicației cu amoniac se recomandă clătirea ochilor cu apă timp de 15 minute, asistare respiratorie şi tratament specific pentru combaterea simptonatologiei generate.

Otrăvirea cu alcool metilic

Alcoolul metilic (metanolul) este un solvent aflat în componența antigelului de la maşină, a acuarelelor şi a lavabilelor. Otrăvirea cu alcool metilic determină crampe musculare, cefalee, amețeli, tulburări de vedere, oboseală şi deprimarea respirației.
Tratamentul otrăvirii cu alcool metilic presupune administrarea etanolului în perfuzie, oxigenoterapie, hemodializă şi combaterea simptomatologie specifice le cale medicamentoasă.

Otrăvirea cu antidepresive

Otrăvirea prin ingestia medicamentelor antidepresive determină insuficiență respiratorie, tulburări neurologice, febră, vărsături, tulburări cardiovasculare, transpirații, scăderea valorilir tensionale şi dilatarea pupilelor. Otrăvirea cu antidepresive necesită spitalizare de urgență.
Tratamentul administrat în cazul otrăvirii prin ingestia de antidepresive constă în oxigenoterapie cu monitorizarea funcțiilor vitale, combaterea simptomelor şi prevenirea apariției complicațiilor neurologice.

Otrăvirea cu amfetamine

Otrăvirea prin administrarea de amfetamine determină insomnie, tulburări de ritm cardiac, ilaritate, hiperactivitate, uscarea gurii, inapetență şi iritabilitate.
Tratamentul administrat în cazul otrăvirii cu amfetamine constă în provocarea vărsăturilor, efectuarea spălăturilor gastrice, dializă peritoneală, sedare şi combaterea simptomatologiei specifice.

Otrăvirea cu aspirină

Otrăvirea cu aspirină şi salicilați se realizează prin ingestie (supradozare) şi determină tahipnee, vărsături, deprimare respiratorie, febră şi convulsii. Otrăvirea cu Aspirină şi salicilați necesită spitalizare de urgență.
Tratamentul constă în administrarea unor cantități crescute de fluide precum suc de fructe sau lapte (hidratare corespunzătoare), administrarea de purgative, efectuarea spălăturilor gastrice, oxigenoterapie şi monitorizarea funcțiilor vitale.

Otrăvirea cu barbiturice

Otrăvirea prin ingestia de medicamente barbiturice (precum Fenobarbital, Amobarbital, Secobarbital, Pentobarbital) duce la dificultăți respiratorii severe, delir, excitație, confuzie şi comă.
Tratamentul se realizează în condiții de urgență şi necesită provocarea de vărsături, administrarea de purgative, efectuarea spălăturilor stomacale, rehidratare şi oxigenoterapie.

Otrăvirea cu arsenic

Otrăvirea cu arsenic (aflat în componența pesticidelor şi a erbicidelor) determină arsuri gastrice, constricție faringeană, diaree, varsături, deshidratare, insuficiență renală, insuficiență hepatică şi edem pulmonar.
Tratamentul se realizează în condiții de urgență şi presupune administrarea antidotului reprezentat de Penicilamină sau Dimercaprol, efectuarea spălăturilor gastrice şi provocarea de vărsături.

Otrăvirea cu benzodiazepine

Otrăvirea prin ingestia de benzodiazepine determină pierderea conştienței, cu instalarea comei în caz de asociere a abuzului de alcool.
Tratamentul se administrează în condiții de urgență imediată şi constă în administrarea antidotului reprezentat de Fulmazenil, provocarea de vărsături şi efectuarea spălăturii gastrice.

Otrăvirea cu substanțe caustice

Otrăvirea cu substanțe caustice, precum acid sulfuric sau alte baze sau acizi puternici, duce la arsuri esofagiene, dureri puternice, respiratie superficială, tahicardie şi edem al căilor respiratorii, cu risc crescut de sufocare. Tratamentul constă diluarea rapidă a substanței toxice ingerate prin administrarea de apă, îndepărtarea hainelor contaminate, spălarea pielii şi combaterea simptomatologiei asociate.

Otrăvirea cu tetraclorură de carbon

Otrăvirea cu tetraclorură de carbon (substanță aflată în componența soluțiilor inflamabile şi a agenților de scos pete) determină cefalee, grețuri, vărsături, tulburări de vedere, dureri abdominale, confuzie, insuficiență hepatică şi renală.
Tratamentul se administrează în condiții de urgență și constă în spălare pielii, efectuarea spălăturilor gastrice, oxigenotyerapie și monitorizarea funcției hepatice și renale.

Otrăvirea cu DDT

Otrăvirea cu DDT duce la isntalarea unei stări de rău general, cu vărsături, convulsii, tremor, insuficiență respiratorie, tulburări de ritm și edem pulmonar.
Tratamentul se administrează în urgență și constă în provocarea vărsăturii, efectuarea de spălături gastrice, administrareea de cărbune activat, monitorizarea funcției hepatice și renale.

Otrăvirea cu cianură

Otrăvirea cu cianură determină tahicardie, cefalee, somnolență, convulsii, scăderea tensiunii arteriale și chiar comă.
Tratamentul constă în administrarea antidotului specific, reprezentat de hidrocobalamina sau vitamina B12 în doze mari, provocarea de vărsături, spălături gastrice și oxigenoterapie.

Otrăvirea cu pesticide

Otrăvirea cu erbicide sau pesticide determină oboseală, eritem cutanat, dureri abdominale, senzația de sete, febră ridicată, vărsături, dispnee, tahicardie, pierderea conștienței și stop respirator.
Tratamentul constă în administrarea de purgative, provocarea vărsăturii, efectuarea spălăturilor gastrice și oxigenoterapie.

Otrăvirea cu insecticide

Otrăvirea cu insecticide organofosforice duce la crampe abdominale, grețuri, vărsături, cefalee, tulburări de vedere, hipersalivație, confuzie mintală, hipersecreție bronșică, dificultăți de respirație, micșorarea pupilelor și comă.
Tratamentul constă în administrarea antidotului reprezentat de sulfat de atropină, oxigenoterapie și ameliorarea simptomatologiei asociate.

Otrăvirea cu paracetamol

Otrăvirea cu paracetamol determină vărsături, grețuri, insuficiență hepatică ireversibilă și icter sclero-tegumentar.
Tratamentul presupune administrarea antidotului reprezentat de Acetilcisteină, provocarea vărsăturii și efectuarea de spălături gastrice.

Otrăvirea cu hipocloriți

Otrăvirea cu hipocloriți este caracterizată din punct de vedere clinic prin inflamația mucoasei bucale și digestive, durere moderată, dispnjee, tuse, vărsături, erupție cutanată sub forma unor vezicule.
Tratamentul constă în ameliorarea simptomatologiei.

Otrăvirea cu morfină și opiacee

Otrăvirea cu morfină și opiacee precum heroină, codeină, opiu, metadonă, petidină, induce dificultăți de respirație, somnolență, tremor, micșorarea pupilelor și prăbușirea respirației.
Tratamentul constă în administrarea antidotului reprezentat de Naloxonă, efectuarea spălăturilor gastrice, oxigenoterapie și monitorizarea funcțiilor vitale.

Otrăvirea cu clor

Otrăvirea cu clor se caracterizează din punct de vedere clinic prin tuse, vărsături, iritația severă a mucoasei respiratorii și oculare, edem pulmonar și cianoza extremităților.
Tratamentul constă în administrarea siropului de ipecacuacana, efectuarea spălăturilor gastrice și ameliorarea simptomatologiei asociate.

Otrăvirea cu paradiclorobenzen

Otrăvirea cu paradiclorobenzen, prezent în componența deodorantelor de toaletă, determină dureri abdominale, diaree, grețuri, vărsături, tetanie și convulsii.
Tratamentul presupune efectuarea spălăturilor gastrice și ameliorarea simptomatologiei asociate.

Otrăvirea cu produse petroliere

Otrăvirea cu produse petroliere determină arsuri retrosternale, grețuri, vărsături, diaree, arsuri gastrice, cefalee, stări de euforie, confuzie, deprimarea sistemului nervos și insuficiență respiratorie acută.
Tratamentul constă în îndepărtarea hainelor contaminate, spălarea pielii cu apă din abundență, oxigenoterapie și corectarea simptomatologiei asociate.

Otrăvirea cu plumb

Otrăvirea cu plumb determină sete, senzația de gust metalig, diaree sau constipție, arsuri abdominale, vărsături, crampe abdominale, insomnie, tulburări de coordonare, cefalee, demență, tulnburări de mișcare, convulsii, alterarea stării de conștiență, comă.
Tratamentul constă în administrarea antidotului reprezentat de Dimercaprol sau calciu edetat de sodiu și combaterea simptomatologiei asociate.

Otrăvirea cu Terebentină

Otrăvirea cu Terebentină induce arsuri a mucoazei bucale, esofagiene și gastrice, însoțite de durere intensă, senzația de sufocare, tuse, insuficiență renală și stop cardio-respirator.
Tratamentul se administrează în condiții de urgență și presupune provocarea vărsăturilor, efectuarea spălăturilor gastrice, oxigenoterapie și ameliorarea simptomatologiei asociate.

Otrăvirea cu stricnină

Otrăvirea cu raticide (Stricnină) determină neliniște, agitație, relaxarea musculară, potențarea acuității vizuale și auditive, convulsii.
Tratamentul presupune administrarea de cărbune activ, oxigenoterapie și ameliorarea simptomatologiei asociate.

Otrăvirea cu bariu

Otrăvirea cu bariu induce dureri abdominale, vărsături, tremor, diaree, creșterea valorilor tensionale, convulsii și stop cardio-respirator.
Tratamentul constă în administrarea antidotului reprezentat de magneziu sau sulfat de sodiu, provocarea vărsăturii, efectuarea spălăturilor gastrice, oxigenoterapie și corectarea simptomelor asociate. [1], [2], [3], [4], [5]