Efectele consumului de alcool asupra somnului

Alcoolul alterează structura și calitatea somnului

O meta-analiză [4] a 11 studii și 45.000 participanți sugerează că alcoolul poate contribui la incidența tulburărilor de somn prin afectarea directă a structurii și calității somnului, scăzând perioadele de REM și crescându-le pe cele cu unde lente (Non-REM) în prima jumătate a somnului.
De asemenea consumul de alcool crește latența REM - perioada de timp dintre momentul adormirii și începutul primului episod de REM (în mod obișnuit de aproximativ 90 de minute). [4]

 

O altă metaanaliză [7] ce a măsurat latența de apariție a somnului (SOL) și latența de apariție a mișcărilor oculare rapide (ROL) la persoanele ce consumă alcool ocazional și la persoanele dependente de alcool comparativ cu persoanele ce nu consumă. Concluziile au fost că consumul de alcool ocazional înainte de culcare crește semnificativ ROL, însă nu a existat o semnificație statistică între SOL și ROL la persoanele sănătoase și cele dependente de alcool.

insomnia este mai frecventă la alcoolici

Un studiu (Chakravorty et al., 2016) a raportat o prevalență a insomniei semnificativ mai mare la dependenții de alcool (36%-91%) față de 10-15% în populația generală. [5]

Alcoolul crește numărul de episoade de apnee în somn și scade saturația în oxigen

Alcoolul relaxează mușchii căilor aeriene și scade senzitivitatea la apnee, mecanisme ce explică favorizarea episoadelor de apnee în somn.

O meta-analiză din 2018 "Impactul alcoolului asupra parametrilor respiratori în timpul somnului" [1] ce a evaluat 14 studii eligibile (din 1266 studii analizate) pe acest subiect a tras urmatoarele concluzii:
- indexul apnee-hipopnee (AHI) - a crescut semnificativ după administrarea de alcool  (WMD = 2.33; 95% CI = 1.41 to 3.25, I2 = 62%)
- saturația în oxigen (SpO2)- a scăzut semnificativ (WMD = −0.60; 95% CI = −0.72 to −0.49, I2 = 0%)



Meta-analiza de mai sus a raportat o creștere a AHI cu 2.33 per total ceea ce înseamnă o creștere medie cu 2.33 a episoadelor de apnee în somn.
Mai mult, persoanele ce sforăiau si cei cu SAS au avut creșteri semnificativ mai mari ala AHI (cu 4.2 și respectiv 7.10).

Cercetatorii au concluzionat: "Consumul de alcool este asociat cu o agravare a sforăitului, o modificare a arhitecturii somnului, AHI, precum și o saturație a oxigenului cea mai scăzută printre pacienții susceptibili la sforăit și apnee obstructivă în somn." [1]

O altă meta-analiză cu date din 31 de studii eligibile confirmă cele de mai sus ajungând la concluzia că riscul de apnee în somn crește cu 25% atunci când se consumă alcool, iar cantitatea de alcool, perioada consumului pe parcursul zilei și regularitatea consumului sunt factori ce influențează această asociere. [2]
Cu cât consumul de alcool este mai frecvent și început mai devreme în timpul zilei cu atât mai mult este asociat cu insomnia.

Efectele medicației anti-alcool asupra somnului

O meta-analiză din 2019 s-a concentrat pe efectul medicamentelor utilizate pentru tratamentul tulburărilor de utilizare a alcoolului (AUD) asupra somnului. Au fost incluse 26 de studii în analiză, din care doar trei au avut ca principal obiectiv somnul, utilizând metode de măsurare obiectivă (polisomnografie) sau subiectivă (auto-raportare). Rezultatele au arătat că:
- medicamentul disulfiram a redus cantitatea de somn REM, în timp ce
- acamprosatul nu a avut un efect semnificativ asupra somnului auto-raportat, dar a îmbunătățit continuitatea și arhitectura somnului măsurate prin polisomnografie.
- cei doi opioidergici, naltrexona și nalmefena, au avut un efect negativ asupra somnului, cauzând insomnie și/sau somnolență în comparație cu placebo-ul. Meta-analiza a confirmat o creștere semnificativă a somnolenței și insomniei în grupul naltrexonei, comparativ cu placebo.

Acamprosatul ar putea fi o alegere mai potrivită atunci când pacienții cu AUD raportează probleme de somn. [3]