10 cauze ale somnolenței din timpul zilei

10 cauze ale somnolenței din timpul zilei

©

Autor:

10 cauze ale somnolenței din timpul zilei

SomnolenÈ›a din timpul zilei (diurnă) este una dintre cele mai frecvent întâlnite simptome legate de somn, afectând aproximativ 20% din populaÈ›ie. Persoanele cu această problemă au risc de accidente în trafic, precum È™i la locul de muncă, fiind într-o stare de sănătate mai precară. Cele mai frecvent întâlnite cauze sunt lipsa de somn, apneea obstructivă de somn È™i administrarea de sedative. Alte cauze posibile sunt anumite patologii medicale È™i psihiatrice, precum narcolepsia. Evaluarea È™i gestionarea somnolenÈ›ei diurne se bazează pe identificarea È™i tratarea cauzelor subiacente. (1)

Cea mai mare prevalență a somnolentei din timpul zilei se întâlneÈ™te la adolescenÈ›i, persoane vârstnice È™i la cei care lucrează în ture. AdolescenÈ›ii cu somnolență diurnă au o performanță mai scăzută la È™coală, nu sunt punctuali È™i raportează rate ale absolvirii mai mici decât colegii lor. AdulÈ›ii pot avea dificultăți în a-È™i găși sau a menÈ›ine un loc de muncă, întrucât sunt percepuÈ›i drept leneÈ™i È™i nemotivaÈ›i. (1)

10 cauze ale somnolenței din timpul zilei

1. Deprivarea de somn

Este probabil cea mai frecvent întâlnită cauză de somnolență din timpul zilei, iar simptomele pot apărea chiar È™i la persoanele sănătoase, după câteva nopÈ›i nedormite. Potrivit studiilor, adulÈ›ii sănătoÈ™i cărora li s-a restricÈ›ionat perioada de somn la 6 ore pe noapte, timp de 14 zile consecutive, au raportat un deficit semnificativ al funcÈ›iilor neurobiologice. Simptomele deprivării de somn pot apărea chiar È™i după o noapte de nesomn. Persoanele care sunt deprivate cronic de somn nu sunt de obicei conÈ™tiente de scăderea performanÈ›ei È™i a capacităților cognitive.

În ceea ce priveÈ™te insomnia, indivizii cu insomnie cronică, majoritatea tipurilor, sunt mai degrabă foarte treji pe parcursul zilei decât obosiÈ›i. PrezenÈ›a somnolenÈ›ei diurne la un pacient cu insomnie sugerează o comorbiditate, spre exemplu o tulburare respiratorie legată de somn sau o tulburare de dispoziÈ›ie. (1, 2)

2. Calitatea scăzută a somnului

Somnolența din timpul zilei nu apare doar unei cantități scăzute de somn, ci a unei calități slabe. Persoanele care nu trec corespunzător prin toate ciclurile de somn ar putea să nu doarmă suficient somn profund sau somn REM. Prin urmare, cel mai probabil se vor trezi obosite, chiar dacă au dormit numărul recomandat de ore. (2)

3. Efectele medicamentelor

Somnolența este cel mai comun efect advers al medicamentelor ce acționează la nivelul sistemului nervos. Printre medicamentele asociate cu somnolență diurnă se numără agenții alfa blocanți, anticonvulsivantele, antidepresivele triciclice, inhibitorii de monoaminoxidază (IMAO), inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS), medicamentele antidiareice, antiemeticele, antihistaminicele, antimuscarinicele, antispasmodicele, antipsihoticele, antitusivele, agenții antiparkinsonieni, barbituricele, benzodiazepinele, agenții beta blocanți, miorelaxantele. (1, 2)

4. Apneea obstructivă de somn

SomnolenÈ›a din timpul zilei este un simptom al apneei obstructive de somn, o patologie determinată de obstruarea căilor respiratorii superioare în timpul somnului. Sindromul presupune perioade de apnee (oprire a respiraÈ›iei) sau hipopnee (reducerea fluxului de aer), definindu-se ca peste 5 episoade de apnee sau hipopnee într-o oră de somn. Aceste perioade determină hipoxie recurentă È™i treziri multiple din somn. PrevalenÈ›a sindromului de apnee în somn este de 9% la femeile între 30 È™i 60 de ani È™i de 24%, la bărbaÈ›i. La bolnavii cu această patologie, aproximativ 23% dintre femei È™i 16% dintre bărbaÈ›i se plâng de somnolență diurnă. (1, 2, 3)

5. Alte hipersomnii secundare

Printre bolile care pot da somnolență diurnă secundară se numără traumatismele cerebrale, accidentul vascular cerebral, tumorile, patologiile inflamatorii, encefalita, bolile neurodegenerative È™i genetice. De asemenea, È™i depresia poate determina somnolență pe timpul zilei. La unele persoane, somnolenÈ›a diurnă poate apărea È™i în urma tulburărilor de ritm circadian (diferenÈ›a de fus orar, muncă în ture), tulburării de miÈ™care periodică a picioarelor (mioclonia nocturnă) sau a sindromului picioarelor neliniÈ™tite. Sindromul picioarelor neliniÈ™tite este o patologie care determina persoana să îÈ™i miÈ™te extremitățile în somn, mai ales picioarele, la fiecare 20-30 de secunde. Boala scade calitatea somnului, întrucât îl întrerupe, È™i cauzează somnolență pe parcursul zilei. (1, 2, 3)

6. Hipersomnii primare

Cea mai frecvent întâlnită hipersomnie primară este narcolepsia, care afectează între 0,02 È™i 0,18 din populaÈ›ia adultă. Alte hipersomnii primare mai puÈ›in comune sunt cele origine centrală, inclusiv hipersomnia idiopatică, hipersomnia menstruală È™i sindromul Kleine-Levin.

Narcolepsia este strâns legată de perioada de somn denumită somn REM (rapid eye movement). La persoanele cu narcolepsie, perioadele REM pot apărea în timpul zilei. Pe lângă starea de somnolență, narcolepsia poate determina apariÈ›ia bruscă È™i necontrolată a somnului, sau „atacuri de somn”. Unul din semnele narcolepsiei este cataplexia, adică pierderea bruscă a tonusului muscular, care poate fi resimÈ›ită precum o senzaÈ›ie de slăbiciune sau chiar colaps, putând dura de la secunde până la minute. În timpul somnului, narcolepsia poate determina perioadde de insomnie, vise zbuciumate È™i înfricoșătoare, paralizie temporară. (1, 3)

7. Durerea

Orice boală care determina durere, inclusiv artrita, fibromialgia sau hernia de disc, poate complica somnului, trezind persoana în timpul nopÈ›ii. Acest lucru poate face că individul să fie mai predispus la somnolență pe parcursul zilei. (2)

8. Mersul frecvent la toaletă pe parcursul nopții

Nocturia, sau mersul frecvent la toaletă pe parcursul nopÈ›ii, trezeÈ™te individul din somn, scăzând calitatea perioadei de odihnă. Simptomul este cunoscut a afecta până la 1 din 3 adulÈ›i vârstnici È™i 1 din 5 persoane tinere. (2)

9. Boli mentale

Aproximativ 80% dintre persoanele cu depresie majoră relatează somnolență în timpul zilei. De asemenea, tulburarea bipolară, tulburarea de stres posttraumatică È™i sindromul anxios se asociază cu probleme de somn, determinând somnolență excesivă pe parcursul zilei. (2)

10. Boala ADHD (tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate)

Până la 31% dintre copiii cu tulburare de spectru autist raportează somnolență în timpul zilei, iar tulburările de somn pot persista chiar până în viaÈ›a adultă. (2)


Data actualizare: 19-10-2020 | creare: 19-10-2020 | Vizite: 52309
Bibliografie
1. Excessive daytime sleepiness: https://www.aafp.org/afp/2009/0301/p391.html
2. Medical and brain conditions that cause excessive slepiness: https://www.sleepfoundation.org/articles/medical-and-brain-conditions-cause-excessive-sleepiness
3. Causes of excessive sleepiness: https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea-daytime-sleepiness
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Solriamfetol: cel mai eficient tratament pentru somnolenÈ›a excesivă în timpul zilei la pacienÈ›ii cu apnee obstructivă în somn
  • SomnolenÈ›a în timpul zilei poate fi legată de sindromul pre-demență
  • SomnolenÈ›a în timpul zilei poate dubla riscul de demență la femeile în vârstă
  • Forumul ROmedic - întrebări È™i răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum