Efectele complexe ale dietei asupra metabolismului și microbiomului intestinal

Într-o recenzie recentă publicată în revista Cell, cercetătorii au discutat despre progresele recente în nutriția moleculară, concentrându-se pe intervențiile farmaceutice și dietetice pentru gestionarea echilibrului energetic și interacțiunile acestora cu microbiomul intestinal uman. Au explorat, de asemenea, modelele dietetice emergente și implicațiile cercetării microbiomului asupra nutriției.
Studiul subliniază rolul microbiomului intestinal în reglarea metabolismului energetic și a răspunsurilor la dietă, conducând la conceptul de nutriție de precizie, care personalizează recomandările dietetice bazate pe profilurile genetice și microbiomice ale individului. Deși cercetările anterioare s-au concentrat pe micronutrienți, acum atenția s-a extins spre macronutrienți și modele dietetice, în special din cauza creșterii obezității.

Intervențiile dietetice emergente, cum ar fi dieta mediteraneană și dieta ketogenică, oferă beneficii semnificative, cum ar fi reducerea greutății, îmbunătățirea controlului glicemic și influențarea pozitivă a microbiomului intestinal. Dieta mediteraneană este bogată în cereale integrale, leguminoase, fructe, legume, nuci, semințe și ulei de măsline, și este asociată cu reducerea riscului de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. Pe de altă parte, dieta ketogenică, care este foarte săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi, prezintă potențiale dezavantaje, cum ar fi riscurile cardiovasculare și deficiențele de nutrienți.

Restricția calorică și postul intermitent sunt alte strategii dietetice examinate, cu efecte asupra longevității și sensibilității la insulină, mediate parțial de microbiomul intestinal.

În ceea ce privește tratamentele farmaceutice, agoniștii receptorului peptidelor asemănătoare glucagonului-1 (GLP-1) au arătat promisiuni în gestionarea greutății prin încetinirea golirii gastrice și creșterea sațietății, cu pierderi de greutate de până la 15% observate la persoanele cu diabet de tip 2 și obezitate. Cu toate acestea, eficacitatea pe termen lung și efectele secundare rămân necunoscute, cu variații semnificative în răspunsurile pacienților.

Microbiomul intestinal joacă un rol profund în nutriție și echilibrul energetic, influențând atât aportul, cât și cheltuiala calorică. Studiile indică faptul că microbiomul afectează obezitatea, subnutriția și sănătatea metabolică prin mecanisme diverse, inclusiv producția de acizi grași cu lanț scurt și modularea metabolismului energetic al gazdei.

În concluzie, în timp ce înțelepciunea nutrițională convențională rămâne relevantă, descoperirile recente au transformat înțelegerea noastră, subliniind rolul microbiomului intestinal în metabolism. Nutriția de precizie, care utilizează învățarea automată și studii umane riguroase, vizează personalizarea recomandărilor dietetice pe baza interacțiunilor microbiomului, promițând rezultate îmbunătățite ale sănătății și sfaturi dietetice mai fiabile în viitor.

sursa: News Medical