Dietoterapia pentru prevenția diabetului zaharat tip 1

Cercetătorii din cadrul Universității Monash (Australia) au condus un studiu internațional prin intermediul căruia a fost identificată o nouă asociere cu posibile aplicații clinice între dietă și diabetul tip 1 autoimun. Mai exact, cantități relativ crescute de acizi grași cu lanț scurt de atomi de carbon – acetatul și butiratul – ar putea produce efecte benefice la nivelul sistemului imun și astfel, poate oferi protecție împotriva diabetului juvenil.

Diabetul tip 1 autoimun este caracterizat de distrucția celulelor beta-pancreatice producătoare de insulină – unul dintre hormonii implicați în reglarea glicemiei plasmatice – de către celulele sistemului imun, numite limfocite autoreactive T. 

Principul dietei constă în suplimentarea cu surse de amidon rezistent la digestie, care odată ajuns în colon este utilizat de către microbiota intestinală rezidentă (procesul de fermentație bacteriană), rezultând acetat și butirat, cu posibil rol în prevenția diabetului autoimun.

Studiul realizat pe modele animale a concluzionat că „hrănirea cobailor cu diabet tip 1 non-obezi cu o dietă formatoare de concentrații crescute de metaboliți naturali precum acetatul și butiratul, îmbunănățește integritatea mucoasei intestinale, scade producția de factori pro-inflamatori (citokine IL-21) și favorizează toleranța imunologică prin contracararea defectelor ce conduc la apariția bolilor autoimune dependente de limfocite T.”

Rezultatele sunt promițătoare, mai ales că dieta modernă este tot mai săracă în fibre alimentare și amidon rezistent cu potențial de a fi transformate în acetat și butirat la nivelul colonului, iar dizbioza intestinală care este la rândul ei favorizată tot de alimentația dezechilibrată scade producția acestor acizi grași cu lanț scurt. Aceste observații au apărut însă în urma unei intervenții dietetice precise, ce a presupus administrarea unor alimente special procesate și nu doar creșterea aportului de fructe și legume, pentru a suplimenta precursorii acetatului și ai butiratului.

Cercetările viitoare au drept obiectiv înțelegerea mecanismelor prin care metaboliții rezultați în urma prelucrării intestinale a fibrelor oferă protecție împotriva diabetului tip 1 și ulterior, aplicarea principiilor identificate la pacienții umani cu diabet autoimun, în cadrul unor studii clinice, pentru prevenirea, respectiv întârzierea progresiei acestei afecțiuni.

Studiile asocierii dintre acetat, butirat și beneficiile metabolice observate nu se opresc doar la diabetul juvenil, ci vizează și alte boli cronice netransmisibile cum sunt obezitatea, afecțiunile cardiovasculare, diabetul zaharat tip 2, astmul, alergiile alimentare și bolile inflamatorii intestinale, toate având alimentația și stilul de viață dezordonate printre factorii de risc.

Concluziile și discuțiile acestui studiu au fost publicate în jurnalul științific Nature Immunology.

Sursa: Monash University