Dezvoltarea sănătoasă datorată fraților mai mari
Într-un nou studiu al cercetătorilor de la Institutul Max Planck, aceÈ™tia au evaluat nivele de stres prezente la mame în urma naÈ™terii din punct de vedere al factorilor sociali È™i de mediu È™i influenÈ›a acestora asupra comportamentului copiilor pe termen lung. De asemenea, tot în cadrul studiului, oamenii de È™tiință au analizat posibilitatea ca prezenÈ›a unor fraÈ›i mai mari să prezinte un efect pozitiv asupra stresului pe care acestea îl resimt È™i asupra bunăstării psihologice a copiilor, prin tamponarea indirectă a consecinÈ›elor stresului.
Astfel, echipa a observat că anumiÈ›i factori sociali È™i de mediu, precum lipsa socializării suficiente a mamelor, pot determina apariÈ›ia unor nivele de stres superioare la acestea. Prin urmare, s-a observat că femeile care prezentat sentimente negative în timpul sarcinii, precum lipsa bucuriei sau senzaÈ›ia de presiune continuă, au declarat un număr de probleme comportamentale a copiilor la vârsta de 7-8 ani mai mare decât cele care nu au trecut prin astfel de stări înainte de naÈ™tere. Federica Amici, unul dintre autorii lucrării, afirmă că rezultatele certifică influenÈ›a negativă pe care chiar È™i o cantitate mică de stres o are asupra comportamentului copiilor, subliniind importanÈ›a intervenÈ›iilor terapeutice precoce ale mamelor în vederea creÈ™terii bunăstării acestora pentru a reduce nivelele de stres din timpul sarcinii.
În plus, prin intermediul studiului s-a observat că incidenÈ›a problemelor comportamentale ale copiilor a fost inferioară dacă aceÈ™tia aveau fraÈ›i mai mari, Gunda Herberth, coordonatoarea studiului LINA, afirmând că susceptibilitatea ca aceÈ™ti copii să prezinte probleme în timp de natură comportamentală scade, aspect ce sugerează faptul că prezenÈ›a activă a fraÈ›ilor mai mari sunt esenÈ›iali pentru o dezvoltare sănătoasă a copiilor secunzi. Cu toate acestea, autorii evidenÈ›iază faptul că, deÈ™i prezenÈ›a fraÈ›ilor mai mari a îmbunătățit comportamentul viitor al copiilor, aceÈ™tia nu au avut efect asupra stresului matern.
În schimb, efectul pe care aceÈ™tia l-au avut a fost predominant bazat pe ajutarea copiilor să dobândească abilități emoÈ›ionale superioare È™i o capacitate de rezolvare a problemelor, precum È™i competenÈ›e de natură socială. În plus, existenÈ›a unor fraÈ›i mai mari oferă părinÈ›ilor posibilitatea de a îÈ™i îmbunătăți abilitățile parentale, oferindu-le oportunitatea de a învăța cum să fie părinÈ›i mai buni.
sursa: Science Daily
foto: Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology, Federica Amici
Astfel, echipa a observat că anumiÈ›i factori sociali È™i de mediu, precum lipsa socializării suficiente a mamelor, pot determina apariÈ›ia unor nivele de stres superioare la acestea. Prin urmare, s-a observat că femeile care prezentat sentimente negative în timpul sarcinii, precum lipsa bucuriei sau senzaÈ›ia de presiune continuă, au declarat un număr de probleme comportamentale a copiilor la vârsta de 7-8 ani mai mare decât cele care nu au trecut prin astfel de stări înainte de naÈ™tere. Federica Amici, unul dintre autorii lucrării, afirmă că rezultatele certifică influenÈ›a negativă pe care chiar È™i o cantitate mică de stres o are asupra comportamentului copiilor, subliniind importanÈ›a intervenÈ›iilor terapeutice precoce ale mamelor în vederea creÈ™terii bunăstării acestora pentru a reduce nivelele de stres din timpul sarcinii.
În plus, prin intermediul studiului s-a observat că incidenÈ›a problemelor comportamentale ale copiilor a fost inferioară dacă aceÈ™tia aveau fraÈ›i mai mari, Gunda Herberth, coordonatoarea studiului LINA, afirmând că susceptibilitatea ca aceÈ™ti copii să prezinte probleme în timp de natură comportamentală scade, aspect ce sugerează faptul că prezenÈ›a activă a fraÈ›ilor mai mari sunt esenÈ›iali pentru o dezvoltare sănătoasă a copiilor secunzi. Cu toate acestea, autorii evidenÈ›iază faptul că, deÈ™i prezenÈ›a fraÈ›ilor mai mari a îmbunătățit comportamentul viitor al copiilor, aceÈ™tia nu au avut efect asupra stresului matern.
În schimb, efectul pe care aceÈ™tia l-au avut a fost predominant bazat pe ajutarea copiilor să dobândească abilități emoÈ›ionale superioare È™i o capacitate de rezolvare a problemelor, precum È™i competenÈ›e de natură socială. În plus, existenÈ›a unor fraÈ›i mai mari oferă părinÈ›ilor posibilitatea de a îÈ™i îmbunătăți abilitățile parentale, oferindu-le oportunitatea de a învăța cum să fie părinÈ›i mai buni.
sursa: Science Daily
foto: Max Planck Institute for Evolutionary Anthropology, Federica Amici
Data actualizare: 06-06-2022 | creare: 06-06-2022 | Vizite: 389
Bibliografie
Healthy development thanks to older siblings, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2022/05/220531102708.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Cum înțeleg copiii mici relațiile apropiate?
- Predictorii epigenetici ai duratei de viață maxime a speciilor și a altor trăsături ale istoriei vieții la mamifere
- Prevenirea, intervenția și îngrijirea demenței: raportul pe 2024 al Comisiei permanente Lancet
- Verificarea credibilă a faptelor ar putea stopa propagarea pe rețelele de socializare a miturilor cu privire la vaccinuri
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Tulburari obsesivo-compulsive (OCD). Exista medici in Cluj care trateaza aceasta boala?
- Am un baiat de 13 ani cu probleme de comportament atat acasa cat si la scoala
- Retard psihic sever
- Cum imi internez tatal fara voia lui
- Prietenul meu sufera si a devenit agresiv
- Fetiţa mea are probleme de comportament, de personalitate?
- Sindrom de surmenaj sau ceva mai grav?