Depresia la persoanele tinere

Experiențele negative, împreună cu mediile școlare sau familiale care nu susțin dezvoltarea emoțională situează tinerii în pericol de a dezvolta depresie.
Depresia la persoanele tinere reprezintă o problemă de sănătate globală, deoarece este unul dintre factorii majori de risc pentru sinucidere și auto-vătămare. Dovezile actuale sugerează că doar printr-o intervenție durabilă poate fi scăzută probabilitatea de apariție a episoadelor depresive la persoanele tinere. Potrivit rapoartelor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 5% din populația generală a României suferă de o tulburare depresivă. Prevalența depresiei la tineri este semnificativ mai mică decât la persoanele adulte, însă în continuare nu este de neglijat. (1) (2) (3)

Depresia la persoanele tinere se caracterizează printr-un sentiment persistent de pesimist și tristețe, care poate afecta comportamentul social și poate determina apariția unor simptome sau tulburări secundare, precum insomnia, hipersomnia sau obezitatea. Cauzele depresiei sunt unele complexe, astfel că, pentru a înțelege procesele afectiv-emoționale este necesară identificarea tuturor factorilor de risc și a circumstanțelor de viață care pot contribui la sporirea nivelului de stres. (1) (2)

Abilitățile de relaționare modeste, însoțite de procesele de gândire negativă pot crea dificultăți pentru adolescenți în relațiile interpersonale, în căutarea autonomiei în timpul încercării de încadrare și de reușită într-un mediu academic și social. Evenimentele de viață negative și repetate, precum expunerea la violență în familie, sărăcia, abuzurile emoționale sau fizice pot duce la instalarea depresiei. Caracteristicile cognitive individuale influențează interpretarea unei persoane despre evenimentele de viață negativă, astfel că nu întotdeauna evenimentele negative vor determina apariția depresiei. (1) (2) (4)

Factorii genetici și anumite dezechilibre fizice pot să fie, de asemenea, cauze ale depresiei la adolescenți. Conform studiilor, copiii cu un părinte depresiv au șanse de patru ori mai mari să dezvolte o tulburare afectivă. Depresia maternă este asociată cu un risc crescut procentual cu 40% pentru adolescenți să dezvolte depresie până la vârsta de 20 de ani. Studiile indică faptul că depresia maternă poate afecta mai mult fetele decât băieții. (1) (2)

Școala poate contribui semnificativ la dezvoltarea socială și emoțională, însă, totodată, poate fi o importantă sursă de evenimente negative. Realizările academice slabe și credințele negative despre propria capacitate academică au ca rezultat o percepție sporită a stresului asociat prezenței la cursuri. Exercitarea unor acte de agresiune fizică sau verbală la adresa colegilor (bullying) poate prezice simptomele de depresie și anxietate, în special la fete. (1) (2)

Semnele depresiei la tineri nu sunt întotdeauna ușor de recunoscut. Anumite comportamente negative, apărute pe termen scurt și care nu influențează calitatea vieții, pot fi confundate cu simptomele depresiei. În cazul tinerilor care se confruntă cu depresie, schimbările de comportament sunt însoțite și de schimbări de dispoziție și personalitate, ce se manifestă pe termen lung. Semnele comune pentru depresie includ iritabilitatea, oboseala și lipsa de energie, dificultățile de concentrare, modificările programului de somn și ale alimentației, renunțarea la anumite activități zilnice, retragerea socială, gândurile negative și sentimentul de vinovăție. Consumul de alcool și substanțe interzise pot reprezenta simptomele evidente ale depresiei. (4)

Depresia este o problemă comună în societatea actuală, care adesea nu este diagnosticată sau care este diagnosticată tardiv. Stigmatizarea bolilor mintale în societate și etichetarea persoanelor care suferă de o afecțiune mintală cu apelative care sugerează distanțarea acestora de normalitate este foarte frecventă și reprezintă cauza principală a autoconservării și a refuzului de a solicita ajutorul medicului. Excluziunea socială poate îngreuna recuperarea, astfel că tulburări moderate de comportament, de tipul tulburărilor anxioase sau depresive pot să se transforme în tulburări grave. Reducerea incidenței depresiei la tineri prin promovarea bunăstării emoționale și a sănătății mintale reprezintă unul dintre principalele obiective ale instituțiilor de sănătate globală. (4) (5)

Tratamentul depresiei la adolescenți pentru recuperarea sănătății mintale este un proces care se realizează treptat și care poate presupune activități de psihoterapie, modificarea stilului de viață sau administrarea de medicamente antidepresive. Vizita la medic este necesară întotdeauna pentru un diagnostic corect al depresiei și pentru a beneficia de ajutor de specialitate. În funcție de gradul de severitate al depresiei și de nivelul de afectare al calității vieții, poate fi necesară includerea medicamentelor antidepresive în planul de tratament. În majoritatea cazurilor, în urma administrării de antidepresive sunt observate îmbunătățiri ale simptomatologiei într-un interval de patru-șase săptămâni. (3) (4)

Specialiștii recomandă adolescenților cu simptome de depresie să nu neglijeze sportul și regimul alimentar. Totodată, este necesar ca aceștia să acorde o atenție deosebită somnului și să evite consumul de alcool sau substanțe interzise. Petrecerea timpului în aer liber poate ajuta la reducerea stresului și a anxietății și la îmbunătățirea stării de spirit. Atunci când nu există suficientă motivație pentru realizarea unor exerciții fizice, se poate recurge la plimbări în aer liber, ca parte a unei rutine zilnice. Scrisul poate avea beneficii terapeutice, contribuind la ameliorarea îngrijorărilor și la concentrarea atenției asupra unei alte activități. Activitatea de jurnalist sau de creator de conținut este considerată extrem de benefică pentru sănătatea psihică, numeroase cercetări venind în susținerea acestei ipoteze. (4) (5)

Pentru a susține recuperarea unui adolescent care se confruntă cu depresie este necesar să înțelegem faptul că depresia este o afecțiune psihică, care modifică modul în care tânărul gândește și care poate influența comportamentul său. Adolescentul cu depresie trebuie încurajat să comunice și să participe la activități de societate, împreună cu alte persoane de vârsta sa. Conexiunea socială trebuie încurajată pentru a combate izolarea socială, un fenomen frecvent printre tinerii cu afecțiuni psihice. Sprijinul persoanelor apropiate și al familiei poate face diferența în recuperarea unui tânăr cu depresie. Voluntariatul în diferite organizații și pentru atingerea unor anumite scopuri este un antidepresiv important și un posibil stimulator al respectului de sine. Activitățile de voluntariat ajută la îmbunătățirea relațiilor sociale și a abilităților de comunicare. (4) (5)

Sănătatea psihică și fizică sunt legate în mod direct, depresia fiind agravată sau chiar cauzată de inactivitate, somn inadecvat și alimentație nesănătoasă. Comportamentele inadecvate, precum dormitul târziu, consumul de alimente nesănătoase și petrecerea unui timp îndelungat în fața ecranului telefonului sau calculatorului nu pot decât să agraveze depresia. Înainte de a căuta soluții pentru ameliorarea sau tratamentul depresiei, este necesară modificarea stilului de viață prin combaterea oricărui comportament dăunător sănătății fizice și implicit sănătății psihice. (4) (5) (6)