De la mișcare la motivație: mecanismele din spatele efectului antidepresiv al exercițiilor fizice

Cercetătorii de la University College London au explorat mecanismele prin care depresia influențează motivația și asocierea acesteia cu inflamația, propunând un cadru nou pentru înțelegerea modului în care exercițiile fizice pot crește interesul și motivația, ameliorând simptomele depresive.
Simptomele de interes-activitate ale depresiei, cum ar fi starea de spirit scăzută persistentă, oboseala, deficitele cognitive și anhedonia, sunt implicate semnificativ în dizabilitatea asociată depresiei, afectând capacitatea de muncă și interacțiunile sociale. Răspunsul la tratamente, cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, este adesea scăzut, ceea ce sugerează o heterogenitate mecanistică a bolii. Simptomele de interes-activitate sunt strâns legate de o motivație afectată, iar în cazurile de anhedonie, lipsa procesării recompensei duce la o reticență în a depune efort. Deși agenții dopaminergici au fost explorați ca opțiuni de tratament, succesul lor a fost limitat. Cu toate acestea, exercițiile aerobice, care îmbunătățesc și transmisia dopaminei, sunt eficace în reducerea deficiențelor cognitive și a stresului oxidativ.

Disfuncția motivațională, marcată de o procesare deficitară a recompensei, se crede că stă la baza simptomelor motivaționale majore de apatie și anhedonie. Indivizii cu aceste simptome arată o sensibilitate scăzută la recompense și o învățare bazată pe recompensă slabă. De asemenea, inflamația a fost legată de simptomele motivaționale ale depresiei, o creștere a citokinelor pro-inflamatorii fiind asociată cu anhedonia.

În ceea ce privește exercițiile fizice, studiile meta-analitice au descoperit că exercițiile aerobice exercită efecte antidepresive semnificative, îmbunătățind simptomele depresive comparabil cu terapiile psihologice și medicamentele antidepresive. Activitatea fizică a fost, de asemenea, observată că sporește transmisia dopaminei și reduce inflamația, ceea ce ar putea juca un rol important în îmbunătățirea controlului cognitiv și a motivației.

Concluziile studiului, publicate în revista Translational Psychiatry, indică faptul că lipsa procesării recompensei și sensibilitatea crescută la efort contribuie semnificativ la apatie și anhedonie în rândul pacienților cu depresie. Deși exercițiile fizice s-au dovedit a beneficia semnificativ ameliorarea simptomelor de anhedonie și reticență în a depune efort, mecanismele biologice prin care exercițiul este benefic rămân neclare. Cercetătorii consideră că studiile viitoare, implicând eșantioane mai mari și studii controlate randomizat, ar putea dezvălui baza mecanică a efectelor antidepresive ale exercițiului.

sursa: News Medical