Sunt bărbații vegetarieni mai predispuși depresiei?

Conform rezultatelor obÈ›inute, bărbaÈ›ii vegetarieni au înregistrat în proporÈ›ie de 74% scoruri mai mari de 12 la Scala de depresie postnatală Edinburgh, indicând o probabilitate ridicată pentru depresia severă. În mod similar, scorul cel mai prevalent în rândul persoanelor care s-au autodeclarat vegetariene a fost în valoare de 10. DeÈ™i interpretările scorurilor obÈ›inute nu constituie în sine un diagnostic cert pentru depresie, din punct de vedere statistic cei 66% care au obÈ›inut scorul 10 ar putea prezenta simptome uÈ™oare spre moderate de depresie. (1), (2)
Un număr considerabil de studii au remarcat o asociere puternică între alimentaÈ›ia vegetariană în rândul femeilor È™i creÈ™terea riscului pentru depresie È™i tulburări de anxietate, depresia postnatală maternă È™i efectele secundare asupra copilului fiind în centrul atenÈ›iei.
CiteÈ™te mai multe despre depresia postnatală în aticol.
Nu a durat mult È™i au fost investigate È™i consecinÈ›ele depresiei postanatale paterne asupra dezvoltării copilului, iar asocierile între cele două nu au întârziat să apară.
Subiectul depresiei postnatală la bărbaÈ›i este detaliat în articol.
În cadrul unui editorial publicat în Psychotherapy and Psychosomatics (2012) a fost menÈ›ionat faptul că limitarea sub recomandăril de consum sau evitarea totală au cărnii roÈ™ii a fost asociată la femei cu frecvenÈ›a mai mare a diagnosticului de depresie sau tulburări de anxietate, comparativ cu cele care aveau un aport optim de carn roÈ™ie în dietă.
Aflați de ce apare mai des depresia la femei din articol.
La polul opus, femeile care consumau cantități mult mai mari de carne roÈ™ie în comparaÈ›ie cu porÈ›iile recomandate, au fost mai predispuse să prezinte simptome depresive odată ce calitatea dietei în întregime a fost luată în considerare în analiză. (3)
Potrivit recomandărilor din Ghidului australian pentru o alimentaÈ›ie sănătoasă se permite consumul săptămânal a 3-4 porÈ›ii de carne roÈ™ie slabă (vită sau miel), o porÈ›ie fiind echivalentul a 65-100 g, iar aportul zilnic considerat optim în cadrul studiului a fost estimat între 28 È™i 57 g pe zi. (3)
Pornind de la premisele expuse anterior È™i având în vedere faptul că excluderea cărnii roÈ™ii din alimentaÈ›ie este una dintre trăsăturile principale ale dietei vegetariene, cercetătorii din cadrul Universității Bristol È™i-au propus să determine dacă există o asociere între alimentaÈ›ia vegetariană a bărbaÈ›ilor È™i creÈ™terea riscului de depresie, datele fiind colectate în perioada de sarcină a partenerelor.
Trebuie menÈ›ionat faptul că, dintre bărbaÈ›ii care s-au autoproclamat vegetarieni, 72% au declarat că sunt vegani, iar 4.7% au raportat că au consumat totuÈ™i carne roÈ™ie, în cantități considerabil mai mici în orice caz comparativ cu non-vegetarienii. (2)
Nu a fost stabilită o relaÈ›ie de cauzalitate între alimentaÈ›ia de tip vegetarian È™i depresie
„Din cunoÈ™tinÈ›ele noastre, acesta este primul studiu epidemiologic care a identificat o asociere între vegetarianism È™i simptomele depresiei la bărbaÈ›ii de vârstă adultă,” punctează autorii studiului.
Datele analizate au fost colectate de la 9668 parteneri ai femeilor însărcinate care au participat la studiul ALSPAC (The Avon Longitudinal Study of Parents and Children) care s-au identificat drept vegetarieni sau vegani.
Cercetătorii sugerează că anumite deficite nutriÈ›ionale (carenÈ›a de fier, zinc, vitamina B12), comune de altfel în dietele care nu includ carnea, ar putea explica rezultatele.
TotuÈ™i, aceÈ™tia nu pot exclude posibilitatea unei cauzalități inverse; cu alte cuvinte, simptomele de depresie sau tulburările de comportament alimentar preexistente la bărbaÈ›ii implicaÈ›i în studiu ar putea să modifice stilul alimentar într-unul vegetarian sau vegan. (1)
Au fost aduse în discuÈ›ie È™i motivele pentru care persoanele ce au fost la un moment dat vegetariene au revenit la dieta omnivoră È™i care ar putea constitui indicatori ai unor afecÈ›iuni psihiatrice uÈ™oare. Aceste motive au inclus: griji cu privire la aportul insuficient de nutrienÈ›i È™i tararea statusul nutriÈ›ional, faptul că au întâmpinat anumite probleme de sănătate, respectiv că le-au lipsit gustul cărnii.
Studiul nu oferă un răspuns clar controversei potrivit căreia vegetarianismul creÈ™te riscul de depresie sau din contră, ar oferi protecÈ›ie împotriva simptomelor depresive. Nu demonstrează nici dacă adoptarea unei diete vegetariane afectează starea de bine psihică, în bine sau rău, È™i nici nu reuÈ™eÈ™te să identifice dacă deficitul de nutrienÈ›i sau mai exact, care dintre vitamine È™i minerale influenÈ›ează riscul de depresie.
Sugereză în schimb faptul că sunt în continuare multe necunoscute în ceea ce priveÈ™te efectele È™i mai ales riscurile dietelor vegetariene asupra sănătății mentale. (2)
Sugereză în schimb faptul că sunt în continuare multe necunoscute în ceea ce priveÈ™te efectele È™i mai ales riscurile dietelor vegetariene asupra sănătății mentale. (2)
Data actualizare: 07-02-2019 | creare: 25-08-2017 | Vizite: 1970
Bibliografie
(1) Are male vegetarians more likely to be depressed than meat-eaters?, link: https://www.nutraingredients.com/Research/Are-male-vegetarians-more-likely-to-be-depressed-than-meat-eaters (2) Vegetarian diets and depressive symptoms among men, link:
www.jad-journal.com/article/S0165-0327(16)32391-6/fulltext
(3) Red Meat Consumption and Mood and Anxiety Disorders, link: https://www.karger.com/Article/Abstract/334910
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Tulburarea bipolară scurtează viața mai mult decât fumatul
- Terapia cognitiv-comportamentală este cel mai eficient tratament pentru tulburările de anxietate socială
- De ce unii copii sunt mai motivați decât alții să învețe?
- Activitatea fizică atenuează impactul izolării sociale asupra sănătății mintale
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
- Depresia postpartum (postnatală)
- Depresia
- Ciclotimia - tulburarea ciclotimică
- Sindromul depresiv major - schimbările patologice de la nivel cerebral
- Piramida vegetariană
- Diete vegetariene
- Dieta strict vegetariană
- Dieta lacto-vegetariană
- Dieta lacto-ovo-vegetariană
- Dieta semi-vegetariană
- Beneficiile și riscurile dietei vegetariene
- Trebuie să renunțăm la carne?
- Cereale în dieta vegetariană
- Dieta vegetariană - Fructe și legume
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Depresie
- Sunt totusi destul de trista!
- Avc grav, diabet, glaucom, depresie suicid la doar 60 de ani
- Este posibil sa ma confrunt cu o depresie?
- M-am ingrasat de la Seroquel XR 300?
- Boala nasoala - schizofrenie - depresie.. urat
- Nervozitate, irascibilitate, sensibilitate iesita din comun; diagnostic:tulburare anxios-depresiva
- De ceva timp mama mea a inceput sa se poarte ciudat