Dopamina joacă un rol cheie în dezvoltarea socială a sugarului, sugerează un studiu
©
Autor: Domșa Dariana
Schimbarea nivelurilor de dopamină, o substanță chimică asociată cu motivația, poate ajuta la explicarea motivului pentru care experiențele stresante din timpul copilăriei pot duce la probleme de comportament de durată, arată un nou studiu efectuat pe rozătoare.
Experții au înțeles de mult că experiențele negative de la începutul vieții pot afecta dezvoltarea socială ulterioară. Studiile anterioare la șobolani, de exemplu, au descoperit că materialul de așternut și cuib limitat îi determină pe șobolanii mame să se ocupe de puii, influențând comportamentul social al puilor de-a lungul vieții. Cu toate acestea, schimbările exacte care au avut loc în creier ca urmare a unei astfel de adversități au rămas neclare.
Într-un studiu recent, condus de cercetătorii de la Facultatea de Medicină NYU Grossman, stresul repetat în timpul copilăriei a fost asociat cu niveluri crescute de dopamină în amigdala bazolaterală, o regiune a creierului care joacă un rol în formarea memoriei. Când și-au găzduit șobolanii mame și noii lor pui în condiții stresante în timp ce își creșteau puii, puii stresați aveau aproximativ de două ori mai multă activitate în amigdala bazolaterală în comparație cu cei crescuți într-un cuib mai confortabil. La rândul său, primul grup a petrecut cu cel puțin 90% mai puțin timp lângă mamele lor și cu peste 30% mai puțin timp lângă alți pui, în comparație cu cel de-al doilea grup.
„Descoperirile noastre sugerează că eliberarea repetată de dopamină în amigdala bazolaterală joacă un rol cheie în dezvoltarea socială a sugarului”, spune autorul principal al studiului, Maya Opendak. „Ca urmare, această regiune a creierului poate fi o țintă promițătoare pentru înțelegerea sau chiar tratarea tulburărilor psihice care pot interfera cu interacțiunea socială, cum ar fi autismul, anxietatea și depresia”.
Ca parte a studiului, autorii studiului au blocat artificial eliberarea de dopamină în amigdala bazolaterală la sugarii aflați în dificultate și au descoperit o revenire la normal a comportamentului social. În schimb, creșterea nivelului de dopamină la puii crescuți în condiții nestresante le-a afectat acestora comportamentul social.
Cercetătorii au observat că afectarea socială și creșterea activității în amigdala bazolaterală au apărut doar la puii care erau stresați în prezența mamei lor. Dacă s-au confruntat singuri cu stresul, nu au dat semne ale acestor probleme. Opendak sugerează că activarea repetată a amigdei bazolaterale, despre care se știe deja că joacă un rol cheie în învățarea despre amenințări, îi determină pe bebeluși să-și asocieze mama cu pericolul.
sursa: Science Daily
foto: NYU Langone Health
Experții au înțeles de mult că experiențele negative de la începutul vieții pot afecta dezvoltarea socială ulterioară. Studiile anterioare la șobolani, de exemplu, au descoperit că materialul de așternut și cuib limitat îi determină pe șobolanii mame să se ocupe de puii, influențând comportamentul social al puilor de-a lungul vieții. Cu toate acestea, schimbările exacte care au avut loc în creier ca urmare a unei astfel de adversități au rămas neclare.
Într-un studiu recent, condus de cercetătorii de la Facultatea de Medicină NYU Grossman, stresul repetat în timpul copilăriei a fost asociat cu niveluri crescute de dopamină în amigdala bazolaterală, o regiune a creierului care joacă un rol în formarea memoriei. Când și-au găzduit șobolanii mame și noii lor pui în condiții stresante în timp ce își creșteau puii, puii stresați aveau aproximativ de două ori mai multă activitate în amigdala bazolaterală în comparație cu cei crescuți într-un cuib mai confortabil. La rândul său, primul grup a petrecut cu cel puțin 90% mai puțin timp lângă mamele lor și cu peste 30% mai puțin timp lângă alți pui, în comparație cu cel de-al doilea grup.
„Descoperirile noastre sugerează că eliberarea repetată de dopamină în amigdala bazolaterală joacă un rol cheie în dezvoltarea socială a sugarului”, spune autorul principal al studiului, Maya Opendak. „Ca urmare, această regiune a creierului poate fi o țintă promițătoare pentru înțelegerea sau chiar tratarea tulburărilor psihice care pot interfera cu interacțiunea socială, cum ar fi autismul, anxietatea și depresia”.
Ca parte a studiului, autorii studiului au blocat artificial eliberarea de dopamină în amigdala bazolaterală la sugarii aflați în dificultate și au descoperit o revenire la normal a comportamentului social. În schimb, creșterea nivelului de dopamină la puii crescuți în condiții nestresante le-a afectat acestora comportamentul social.
Cercetătorii au observat că afectarea socială și creșterea activității în amigdala bazolaterală au apărut doar la puii care erau stresați în prezența mamei lor. Dacă s-au confruntat singuri cu stresul, nu au dat semne ale acestor probleme. Opendak sugerează că activarea repetată a amigdei bazolaterale, despre care se știe deja că joacă un rol cheie în învățarea despre amenințări, îi determină pe bebeluși să-și asocieze mama cu pericolul.
sursa: Science Daily
foto: NYU Langone Health
Data actualizare: 09-07-2023 | creare: 02-11-2021 | Vizite: 387
Bibliografie
Release of chemical dopamine in infant brains may help control early social development, link: https://www.sciencedaily.com/releases/2021/10/211026124253.htm ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Dieta occidentală - factor de risc pentru tulburarea depresivă majoră
- Anxietatea la vârsta mijlocie, asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare și diabet în rândul bărbaților
- Anorexia nervoasă: plăcerea de a deveni slab sau frica de a lua în greutate?
- O nouă abordare poate ajuta la prevenirea anxietății
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni