De ce unele persoane leșină mai ușor decât altele

Leșinul reprezintă pierderea bruscă și temporară a cunoștinței, deoarece creierul nu primește suficient oxigen. Orice lucru care perturbă activitatea neuronală în cortexul cerebral poate provoca pierderea cunoștinței. Termenul medical pentru leșin este sincopă.

Șocul este primul răspuns al organismului la leziuni traumatice, iar răspunsul este declanșat de sistemul nervos autonom. Persoanele care sunt supuse la experiențe traumatice au o șansă mai mare de a leșina, deoarece acest răspunsul la șocul fiziologic este considerat un mecanism de reducere a pierderilor de sânge.

În acest caz, femeile sunt mai susceptibile la leșin, ca urmare a volumului redus de sânge pe care acestea îl au în comparație cu bărbații. (1) De asemenea, frica, șocul emoțional sau situațiile stresante sunt cunoscute ca principalii factori care cauzează pierderea cunoștinței, mai ales la femei. Unele persoane leșină la vederea sângelui, spre exemplu. Se crede că aceasta este o predispoziție genetică. Potrivit lui Fred Jaeger, director medical la Cleveland Clinic din Ohio, leșinul ar putea fi un răspuns transmis de la strămoșilor noștri, un exemplu perfect de supraviețuire. (2)

Dacă există anumite afecțiuni care interferează cu o funcție pulmonară normală sau dacă fluxul de oxigen din organism este redus ai mai multe șanse să leșini. Dacă nu există suficient oxigen în sânge, o persoană poate leșina chiar dacă fluxul de sânge către creier este adecvat. Persoanele care practică scufundarea liberă au un risc mai mare de a-și pierde cunoștinței și, chiar de înec. Piloții și alpiniștii, de exemplu, prezintă riscul de leșin indus de hipoxie (aport insuficient de oxigen în organism). Tot aici se încadrează și orice alt tip de procese care afectează oxigenarea organismului, cum ar fi inhalarea de monoxid de carbon, care afectează legarea oxigenului de hemoglobină.

Un risc mai mare de leșin prezintă și persoanele care întâmpină neregularități în funcționarea funcției neuronale din cortexul cerebral. Toxinele, cum ar fi alcoolul sau anestezicele, care suprimă activitatea electrică normală în cortexul cerebral, pot induce o pierdere bruscă a cunoștinței. De asemenea, același efect va apărea și în cazul în care nu obții un aport suficient de glucoză pentru a alimenta necesarul de energie al neuronilor.

Leșinul poate fi și un indicator a diferitelor afecțiuni medicale, cum ar fi deshidratarea, diabetul sau afecțiuni neurologice (boala Parkinson), dar poate apărea și la indivizii sănătoși. Spre exemplu, sportivii de performanță care un au ritm cardiac scăzut în repaus pot fi predispuși la leșin, atunci când se ridică brusc în picioare, afecțiune cunoscută sub denumirea de hipotensiune ortostatică.

Un caz aparte, îl reprezintă crizele reflexe anoxice, un tip de leșin care apare mai ales la copii. Această afecțiune este cauzată de o încetinire involuntară a ritmului cardiac, în măsura în care inima încetează să bată de fapt timp de 5-30 de secunde.

Semne care însoțesc leșinul și cărora ar trebui să le acorzi atenție

• Nu există semne de avertizare înainte de leșin: ar putea indica o problemă cardiovasculară.
• Pupile care au dimensiuni inegale: acest lucru înseamnă că ar putea exista o presiune gravă asupra creierului din cauza unui accident vascular cerebral, a unui traumatism sau a unei tumori.
• Durere severă de cap: ar putea indica un accident vascular cerebral.
• Vedere dublă: ar putea însemna un accident vascular cerebral, migrenă sau tumoră cerebrală.
• Dureri de spate sau de abdomen: ar putea fi un semn al anevrismului aortic disecționant, o afecțiune în care peretele aortei - vasul de sânge conectat direct de la inimă - începe să se rupă. (3)