De ce antisepticele produc usturime pe răni?

Primul pas după o tăietură sau zgârietură este curățarea rănii și ulterior aplicarea unei substanțe antiseptice pentru prevenirea infectării, lucru ce produce usturime și senzație intensă de arsură. De ce apare însă această senzație de usturime la contactul dintre substanța antiseptică și leziune?

Ce sunt antisepticele?

Antisepticele sunt agenți chimici ce încetinesc și opresc dezvoltarea microorganismelor (germenilor) de pe suprafețele externe ale corpului și  ajută la prevenirea infecțiilor. Antisepticele sunt diferite de antibiotice care distrug microorganismele din interiorul organisului și de dezinfectanți ce distrug microorganismele aflate pe obiecte sau suprafețe. De aceea, antisepticele se mai numesc și dezinfectanți pentru piele. Acestea se folosesc pentru prevenirea infecțiilor, nu pentru tratarea lor.

Cele mai utilizate sustanțe cu rol antiseptic sunt alcoolul sanitar 70% (spirt), peroxidul de hidrogen (apă oxigenată), tinctura de iod etc.

Senzația de usturime la contactul cu rana

Răspunsul este dat de doi compuși din antiseptice, și anume etanolul și peroxidul de hidrogen. Ambii compuși activează receptorii din corp ce generează senzația de arsură. Etanolul activează receptorul vaniloid de tip 1 (VR1), responsabil de crearea senzației de arsură când este expus la căldură sau anumiți compuși chimici, cum ar fi capsaicina din ardeii iuți. VR1 este activat de obicei doar de temperaturi înalte, mai mari de 42°C , fiind declanșat de obicei doar când apar arsuri.

Cu toate acestea, cât etanolul intră în contact cu receptorii, scade temperatura prag mai jos de temperatura corpului, astfel că apare senzația de arsură.

Senzația de arsură și usturime în gât atunci când se consumă băuturi alcoolice tari este, de asemenea, asociată cu familia de receptori vaniloizi TRP. Etanolul activează același receptor din esofag, ce cauzează senzația de arsură. Când băutura este diluată, concentrația de alcool este de asemenea mai redusă și nu mai activează receptorul.

Peroxidul de hidrogen activează un alt receptor, cunoscut ca receptorul TRPA1 (Transient Receptor Potential Ankyrin 1). Biologia din spatele acestuia este  mai puțin cunoscută, dar pare să fie similară cu cea pentru VR1.

Senzația de arsură și usturime cauzată de antiseptice la contactul cu o rană deschisă este temporară și nu este dăunătoare, nu produce leziuni sau daune celulelor sau țesuturilor, dacă este o concentrație moderată.