Cade părul de la stres? Ce spun studiile?

Expunerea prelungită la factori stresori determină o serie de reacții biologice, organismul fiind obligat să se adapteze. Adaptarea organismului la factorii de stres este esențială pentru supraviețuire, iar mecanismul de adaptare este unul extrem de complex. Răspunsul biologic sistemic prevede activarea axei hipotalamo-pituitar-suprarenală și modularea sistemului nervos autonom și imunitar. Sistemul de răspuns la stres este activat atunci când o situație este percepută ca fiind dăunătoare pentru sănătatea fizică sau psihică. În mod normal, odată ce amenințarea este depășită, nivelurile hormonale revin la normal. În anumite situații, stresul nu poate fi gestionat. Atunci când stresori sunt prezenți în mod constant, există un risc crescut pentru dezvoltarea unor probleme de sănătate.

Hipertensiunea, ateroscleroza, sindromul de rezistență la insulină-dislipidemie, deficitele de memorie și de cunoaștere sunt doar câteva dintre problemele grave de sănătate care pot fi cauzate de stresul cronic, se arată într-un studiu publicat în Biblioteca Națională de Medicină a SUA.
(1) (2) (3) (4)

Pielea, învelișul protector al organismului, poate deveni o țintă pentru răspunsurile sistemice și locale la stres. La nivelul pielii există numeroase terminații ale analizatorilor cutanați care pot să informeze centrii nervoși superiori despre orice factori stresori cu care organismul uman vine în contact. Numeroase studii sugerează faptul că răspunsurile locale și sistemice la factorii de stres au rol în debutul sau agravarea unor boli ale pielii, acest lucru confirmând faptul că pielea este o țintă a răspunsurilor la stres. Stresul psihologic este considerat unul dintre factorii declanșatori ai psoriazisului, dermatitei atopice, urticariei sau pruritului. (3)

Totodată, dovezile existente sugerează faptul că ciclul creșterii firelor de păr poate fi influențat de stres. Concluzia specialiștilor este aceea că neurotransmițătorii, neurohormonii și citokinele eliberate în timpul răspunsului la stres sunt capabile să influențeze creșterea părului, foliculii de păr fiind, de asemenea, o țintă a răspunsurilor la stres. (3)

Date științifice privind relația dintre căderea părului și stres

Unul dintre cele mai importante studii este cel efectuat de către specialiști din Germania și publicat în urmă cu doi ani în Biblioteca Națională de Medicină din SUA. Subiecții incluși în studiu au fost exclusiv femei caucaziene fără un istoric medical de boli cronice, care urmau o facultate cu profil medical și a căror vârstă era cuprinsă între 21 și 32 de ani. De asemenea, au fost acceptate doar persoanele al căror păr avea o dimensiune de peste 2 centimetri și care nu și-au vopsit părul și nici nu s-au tuns în săptămâna premergătoare începerii studiului. (5)

Eșantionul final a fost de 33 de participanți, aceștia fiind împărțiți în două grupuri (optsprezece dintre participanți au fost incluși în grupul de examen, iar restul de cincisprezece participanți au fost incluși în grupul de comparație). Examenele de final de an de la facultate au fost folosite ca paradigmă naturalistă pentru stresul perceput al vieții. Persoanele examinate și care făceau parte din grupul de examen au avut sarcina ca vreme de 12 săptămâni să se pregătească pentru examenele medicale finale, care aveau să se desfășoare pe parcursul a trei zile. De partea cealaltă, cei din grupul de observație nu au susținut un examen, ci au urmat un semestru regulat de cursuri. Cele 12 săptămâni au corespuns nu doar perioadei de studiu, ci și perioadei necesare dezvoltării firului de păr. (5)

În cadrul studiului au fost folosite trei puncte de evaluare (perioade) în care chestionarele, probele de sânge și studiu părului au fost refăcute. Primul punct a fost înaintea începerii studiului, cu exact 12 săptămâni înainte de perioada examenelor. Al doilea punct, denumit și perioada de performanță a fost la aproximativ o săptămână de la finalizarea testelor, dar înainte de afișarea rezultatelor. Ultimul punct în care au fost refăcute testele a fost la 12 săptămâni de la terminarea examenelor. (5)

Comparațiile efectuate între probele distincte obținute în fiecare dintre perioadele menționate anterior au relevat diferențe importante între nivelul de stres perceput în perioada de performanță și perioada de relaxare (la 12 săptămâni de la finalizarea examenelor). Diferențe relevante au fost observate și la comparația între cei din grupul de observație și cei din grupul de examen, cu precădere la cei aflați în perioada de performanță. În schimb, în urma studiului nu au fost evidențiate modificări între nivelul de stres resimțit înainte de teste sau după acestea (primele și ultimele probe colectate). În ceea ce privește relația dintre stres și sănătatea firelor de păr, creșterea părului a fost diminuată la studenții din grupul de examen, la cea de a doua evaluare (în perioada de performanță). (5)

Dovezile științifice acumulate până la momentul actual sunt insuficiente pentru a putea considera stresul una dintre cauzele principale ale căderii părului. Cu toate acestea, literatura de specialitate descrie trei condiții medicale care cauzează căderea părului și care pot fi asociate cu un nivel ridicat de stres: alopecia areata, tricotillomania și telogen effluvium. (6)

• Alopecia areata este o tulburare autoimună destul de frecventă și care cauzează pierderea părului, de regulă doar în anumite regiuni de pe scalp. În situații rare, alopecia poate duce la pierderea părului de pe întreg corpul (alopecie universală). Majoritatea cercetărilor efectuate cu scopul depistări cauzelor pentru care apare această condiție medicală au arătat că genetica și stresul extrem ar putea declanșa boala. (6) (7)

• Trichotilomania este o tulburare mentală care implică o dorință compulsivă a pacientului de a se trage de păr. Nu doar părul de pe scalp este vizat de persoanele care suferă de trichotilomanie, ci și din orice alte regiuni de pe corp. La fel ca și în cazul alopeciei, cauzele pentru care apare boala nu sunt pe deplin cunoscute. Stresul este considerat unul dintre factorii de risc, împreună cu depresia, anxietatea sau tulburarea obsesiv-compulsivă. (6) (8)

• Telogen effluvium este condiția medicală asociată aproape în mod exclusiv cu stresul. În telogen effluvium pierderile de păr sunt doar temporare și sunt adesea cauzate de evenimentele traumatice sau șocuri extreme. Pierderea bruscă în greutate, intervențiile chirurgicale, dieta neechilibrată, sarcina, nașterea, menopauza, anumite medicamente sau anumite condiții medicale pot cauza, de asemenea, pierderea temporară a părului. De obicei, pierderile de păr sunt ușor de sesizat în partea superioară a scalpului. (6) (9)