Poate cădea părul de la stres?

Căderea părului, ce poate fi cauzată de o varietate de factori, este un proces nedureros și care nu afectează sănătatea organismului. Cu toate acestea, pierderea părului poate avea consecințe psihologice extrem de importante. Indivizii afectați prezintă un stres psiho-emoțional crescut, care poate afecta calitatea vieții. În mod normal, fiecare persoană pierde zilnic aproximativ o sută de fire de păr, în urma procesului normal și ireversibil de înlocuire a firelor vechi. Atunci când părul începe să cadă în cantități mai mari, este vorba despre o pierdere anormală a părului, condiție cunoscută sub denumirea de alopecie. În termeni medicali, alopecia descrie pierderea prematură a unui număr anormal de mare de fire de păr. (1) (2)

De-a lungul ultimelor decenii au fost efectuate numeroase cercetări, pentru a depista cauzele exacte ale pierderilor anormale de păr. Recent, studiile efectuate pe șoareci au demonstrat că stresul este unul dintre factorii care poate să determine pierderea unui număr mare de fire de păr. Conform cercetărilor, majoritatea căderilor de păr asociate stresului sunt remarcate la 6-12 săptămâni de la un eveniment stresant major. Atunci când stresul este cauza pierderii părului, problema este adesea una temporară. Prin minimalizarea sau prin gestionarea stresului resimțit ar putea fi recăpătată podoaba capilară. (1) (2)

Condiții medicale asociate cu stresul și care determină căderea părului:

Efluviul telogen, alopecia areata și trichotilomania

Acestea sunt afecțiunile asociate cu niveluri ridicate de stres și care se manifestă prin pierderea unei cantități mari de păr. Există diferite niveluri de interacțiuni ce implică asocierea dintre stresul psiho-emoțional și pierderea părului: stresul acut sau cronic este considerat un inductor primar al efluviului telogen și un factor agravant în tulburările de cădere a părului cu patogeneză primară de natură endocrină, imunologică, toxică sau metabolică. (1) (2) (3) (4)

Telogen effluvium

Descrie pierderea difuză și temporară a părului, preponderent de pe regiunea superioară a scalpului. De regulă, tulburarea apare după un stres, șoc sau după un eveniment traumatic și se manifestă pe o perioadă scurtă de timp. Pierderea firelor de păr este cauzată de o scurtare a fazei de anagen (faza de creștere a părului), ce duce la o trecere la faza de telogen (faza de cădere a firelor de păr) a unui număr mai mare de fire de păr. Creșterea înapoi a părului pierdut se va produce la 6-9 luni de la pierderea sa. Telogen effluvium este mai frecvent la femei și poate consta inclusiv în subțierea firelor, fără o pierdere masivă a părului. (3) (4) (5)

Alopecia areata

Considerată una dintre principalele cauze ale pierderii părului, alopecia areata este o afecțiune inflamatorie a firului de păr, de obicei reversibilă. Tulburarea se manifestă prin căderea parțială sau totală a părului. În cele mai multe cazuri, alopecia areata determină apariția unor porțiuni de chelie pe scalp, deși pot fi raportate inclusiv pierderi totale ale părului, chiar și de pe alte porțiuni ale corpului. Stresul sever sau șocul traumatic reprezintă factorii de risc majori pentru această boală autoimună. (1) (3) (4)

Trichotilomania

Dorința irezistibilă de smulgere a părului de pe scalp, sprâncene, gene, barbă sau din orice altă regiune în care există păr, fără un motiv evident, poartă denumirea de trichotilomanie. Clasificată ca fiind o tulburare de control al impulsurilor, trichotilomania nu are o etiologie clară, însă cel mai probabil cauza comportamentului dăunător o reprezintă dorința de depășire a momentelor traumatice. În ediția a cincea a Manualului de diagnostic și statistici al tulburărilor mintale a fost raportat faptul că persoanele care suferă de traume mentale, stres excesiv sau care se confruntă cu simptome obsesiv-compulsive pot resimți o dorință de tragere a părului, pentru a putea face față sentimentelor negative. (3) (4) (6)

Atunci când cauza căderii părului o reprezintă stresul fizic sau emoțional, ce poate să apară după un eveniment traumatic, în urma unei intervenții chirurgicale sau chiar după sarcină, este necesar să fie descoperite modalități de reducere a nivelurilor de stres. În majoritatea situațiilor, căderea părului asociată cu stresul nu este permanentă, astfel că prin controlul problemei de fond vor fi evitate simptomele secundare. Vizita la medic este recomandată tuturor celor care pierd cantități mari de păr. (2) (3)