Cum influențează dieta evoluția bolilor neurologice la Alzheimer și Parkinson?

Studiul recent publicat în revista Nutrients explorează legătura dintre modificările dietei și ale microbiotei intestinale și impactul acestora asupra evoluției bolilor Alzheimer și Parkinson. Microbiota intestinală, un ecosistem complex format din sute de specii bacteriene, joacă un rol crucial în menținerea funcțiilor fiziologice și a imunității. Heterogenitatea acestei microbiote între indivizi este influențată de factori variabili, inclusiv dieta, medicamentele, activitatea fizică și expunerea la substanțe toxice.
Microbii intestinali sănătoși contribuie la menținerea homeostaziei organismului, îmbunătățind integritatea barierei intestinale și metabolizând moleculele nutritive și xenobiotice. Acești microbi produc acizi grași cu lanț scurt (SCFAs), care joacă un rol important în reducerea inflamației sistemice. Alterarea compoziției microbiotei intestinale a fost asociată cu diverse boli, inclusiv obezitatea, diabetul și cancerul de colon.

Interesant este modul în care microbiota intestinală interacționează cu sistemul nervos central (SNC) prin axa intestin-creier. Această interacțiune se realizează prin mecanisme care includ modularea activității sistemului imunitar, efecte asupra metabolismului triptofanului și producerea de neurotransmițători de către anumiți membri ai microbiotei. Aceste procese influențează funcțiile gastrointestinale și pot avea un impact asupra celulelor SNC prin intermediul hormonilor circulatori care traversează bariera hemato-encefalică.

În contextul bolilor neurodegenerative, s-a observat că microbiota intestinală influențează dezvoltarea și progresia bolilor Alzheimer și Parkinson. Studiile au identificat anumiți metaboliți bacterieni, cum ar fi N-oxidul de trimetilamină, acizii biliari secundari și lipopolizaharidele, care sunt implicați în schimbări imune și metabolice ce favorizează aceste boli. De exemplu, s-a constatat că pacienții cu Parkinson prezintă modificări specifice în compoziția microbiotei intestinale, cu o abundență crescută a anumitor bacterii și o scădere a altora.

Din perspectiva dietei, pacienții cu boli neurodegenerative pot beneficia de regimuri alimentare personalizate. Dieta ketogenică, dieta mediteraneană și dieta DASH au demonstrat efecte pozitive asupra evoluției acestor boli. Dieta ketogenică, în special, prin creșterea consumului de grăsimi și reducerea carbohidraților, stimulează producția de corpuri cetonice cu proprietăți antiinflamatorii. Pe de altă parte, dieta mediteraneană, bogată în nutrienți antiinflamatori precum vitamine, acizi grași omega-3, polifenoli și carotenoizi, contribuie la prevenirea tulburărilor cognitive și demenței.

În concluzie, studiul subliniază importanța unei abordări integrate, care combină intervenția dietetică cu menținerea unei compoziții și diversități adecvate a microbiotei intestinale, pentru a influența pozitiv evoluția bolilor Alzheimer și Parkinson. Această perspectivă deschide noi căi pentru tratamentul și managementul acestor afecțiuni neurodegenerative.

sursa: News Medical
foto: TopMicrobialStock/Shutterstock.com