Cum evaluezi sănătatea unui adult

Sănătatea unui adult trebuie evaluată din punct de vedere global, somatic și psihologic, din punct de vedere clinic și paraclinic.
În momentul începerii examinării clinice a pacientului, este vitală stabilirea unei relații personale de încredere și respect reciproc între medic și pacient. De asemenea, efectuarea examenului fizic al pacientului trebuie condusă în așa fel încât pacientul să nu fie atins sau mobilizat excesiv sau într-un mod inutil. [1]

În stabilirea contactului cu pacientul, medicul trebuie să se prezinte întotdeauna și să explice pacientului ceea ce urmează să facă, deoarece mulți pacienți care cer ajutor medical nu înțeleg și se întreabă ce fac medicul sau asistenta. Acest lucru pare firesc, deoarece medicul va căuta numeroase semne și simptome care pot constitui indicii ale unei anumite boli, prin anamneză sau examen obiectiv. [1, 2]

În timpul evaluării sănătății pacientului, diagnosticarea unei anumite patologii este precum rezolvarea unui puzzle, cu ajutorul testelor de laborator, a investigațiilor radiologice, dar mai ales a examenului fizic în sine, mai ales deoarece înaintea dezvoltării tehnologiei semnele si simptomele erau singurele care îl puteau ghida pe medic în depistarea patologiei de bază a pacientului. [2]

Cum evaluezi sănătatea unui adult

Abilitatea de a obține o anamneză clară și de a efectua un examen fizic obiectiv corect sunt esențiale pentru evaluarea pacientului adult.

Anamneza include întrebări despre atributele principale ale simptomelor, incluzand localizarea și iradierea, intensitatea, caracterul, debutul, durata și frecvența simptomelor, precum și factorii de agravare sau ameliorare a acestora, și simptomele asociate. [3]

Examinarea pacientului include, în primul rând, evaluarea semnelor vitale, adică a alurii ventriculare, a tensiunii arteriale, a temperaturii corpului, a frecvenței respiratorii. [1]

Examenul fizic al pacientului include inspecția, palparea, percuția și auscultația. [1]

Ce cauta medicul la inspecție?

Examinatorul va inspecta anumite regiuni ale corpului prin evaluarea culorii, a formei și a consistenței acestora. De exemplu, medicul poate observa prezența edemelor gambiere, ceea ce îl poate conduce spre căutarea unor cauze cardiace sau renale ale acestora. [2]
Inspecția pielii poate aduce indicii despre prezența leziunilor cutanate, a efelidelor sau nodulilor cutanați, inspecția fetei va confirma simetria sau asimetria acesteia, inspecția abdomenului poate aduce indicii despre prezența ascitei sau a maselor abdominale. Medicul va evalua, de asemenea, tonusul muscular și prezența deformării sau a tumefacției articulațiilor. [2]

În ce consta palparea?

Palparea constă în folosirea mâinilor pentru a evalua starea de sănătate a pacientului, iar în timpul palpării pot fi detectate prezența nodulilor limfatici, a șocului apexian sau a unor mase abdominale. [2]

Ce reprezintă percuția?

Percuția constă în lovirea ușoară și repetată a unei regiuni a corpului pacientului, care produce deferite sunete la nivelul peretetui toracic sau abdominal, care vor constitui indicii pentru posibila prezență a lichidului pulmonar sau a maselor abdominale. [2]

În ce constă auscultația?

Auscultația este o tehnică de examinare a pacientului, care permite ascultarea cu ajutorul stetoscopului a zgomotelor cardiace, pulmonare sau abdominale, pentru identificarea problemelor de sănătate. Stetoscopul practic amplifică sunetele prezente în aceste regiuni ale corpului. [2]
Prin auscultația arterelor gâtului, medicul poate auzi un suflu care să indice îngustarea acestora. [2]
Auscultația cardiacă poate ajuta medicul să detecteze dacă inima bate regulat, dacă sunt prezente suflurile cardiace, fiziologice sau patologice. [2]
Auscultația pulmonară se realizează la nivelul peretelui toracic anterior și posterior și poate detecta prezența murmurului vezicular sau a ralurilor, zgomote pulmonare patologice.
Abdomenul poate, de asemenea, fi evaluat prin auscultație, în special pentru detectarea unui suflu la nivelul aortei abdominale, dar și pentru descoperirea unor zgomote intestinale anormale. [2]

Aceste tehnici de examinare a sănătații pacientului sunt folosite pentru evaluarea medicală pe aparate și sisteme.

Astfel, medicul va observa culoarea buzelor, va inspecta dantura și gingiile, mucoasa bucala și palatină, va examina limba, amigdalele, va palpa nasul și va evalua asimetria acestuia, septul nazal și permeabilitatea narinelor. De asemenea, medicul va palpa sinusurile paranazale, va inspecta urechea externă, va evalua simetria ochilor. [1]
La nivelul gâtului, examinarea fizică a pacientului include palparea ganglionilor limfatici, observarea și palparea traheei, verificarea distensiei venoase jugulare. [1]
Aparatul respirator va fi examinat prin evaluarea expansiunii toracice, palparea toracică și auscultația pulmonară, precum și prin intrebări despre apariția tusei sau a dispneei. [1]
Din punct de vedere cardiac, medicul va palpa pulsul carotidian bilateral și va asculta cordul pentru detectarea frecvenței cardiace normale, a suflurilor cardiace, sau a unor eventuale aritmii. Este importantă și palparea pulsului la nivelul arterelor radiale, femurale, tibiale posterioare, bilateral. [1]
Medicul va evalua aparatul abdominal al pacientului prin inspecția abdomenului, auscultația celor patru cadrane ale abdomenului pentru detectarea zgomotelor intestinale, palparea celor patru cadrane ale abdomenului pentru depistarea durerii abdominale, precum și prin întrebările legate de funcționarea intestinului sau vezicii urinare. [1]
Extremitățile pacientului vor fi examinate prin constatarea gradului de mobilizare a acestora și a gradului de reumplere capilară la nivelul unghiilor degetelor de la mâini și picioare. [1]
Medicul va evalua pielea pacientului prin verificarea turgorului cutanat, a prezenței leziunilor sau rashului cutanate, a nodulilor, precum și a palorii sau cianozei cutanate. [1]

De asemenea, examinarea neurologică a pacientului este deosebit de importantă, putând fi sumară sau extensivă. Examinarea neurologică include examinarea nervilor cranieni, evaluarea funcției motorii, evaluarea funcției senzitive și examinarea reflexelor. [2]
Examinarea nervilor cranieni implică evaluarea funcției celor 12 nervi cranieni. Evaluarea funcției motorii implică observarea tonusului muscular și a coordonarii membrelor. Evaluarea funcției senzitive include verificarea de către medic a prezenței sensibilității tactile, termice și kinestezice la nivelul corpului pacientului. Testarea reflexelor ajută la evaluarea funcționării sistemului nervos central. [2]

În concluzie, sănătatea unui adult trebuie întotdeauna evaluată din punct de vedere global, deoarece ființa umană este deosebit de complexă, iar granița dintre starea de sănătate și apariția bolilor este una foarte fină.