Copiii supuși abuzului sunt mai predispuși la boli cardiovasculare în viața adultă
Copiii È™i adolescenÈ›ii supuÈ™i abuzului, martori ai actelor de violență, victime ale bullying-ului sau ale dezastrelor naturale sunt mult mai predispuÈ™i să dezvolte patologii cardiovasculare în perioada adultă, afirmă reprezentanÈ›ii comisiei È™tiinÈ›ifice ai AHA (American Heart Association) în jurnalul Circulation, recenzat de aceÈ™tia.
Astfel s-a identificat o corelaÈ›ie puternică între experienÈ›a diferitelor forme de abuz în copilărie È™i adolescență È™i riscul de a instala în perioada adultă obezitate, hipertensiune arterială È™i diabet tip 2, boli coronariene, infarct miocardic È™i accident vascular cerebral, mult mai devreme comparativ cu cei care nu au fost expuÈ™i la astfel de traume.
„Adevărata tragedie este faptul că aceÈ™ti copii sunt supuÈ™i din start la astfel de experienÈ›e traumatice,” afirmă Shakira Suglia. „Vorbim de copii È™i adolescenÈ›i ce au experimentat forme de abuz fizic È™i sexual È™i au fost martorii unor situaÈ›ii violente. Din nefericire, consecinÈ›ele negative ale acestor experienÈ›e nu încetează odată cu finalul abuzului, ci durează mulÈ›i ani după expunere.”
Adversitatea apare, conform definiÈ›iei, atunci când o persoană, un lucru, o experiență etc. sunt percepute drept o ameninÈ›are pentru siguranÈ›a fizică a copilului sau o primejdie pentru integritatea È™i siguranÈ›a mediului familial sau social, È™i include abuzul sexual, fizic, emoÈ›ional, neglijenÈ›a, bullying-ul, violenÈ›a domestică, divorÈ›ul, separarea sau decesul părinÈ›ilor, abuzul de substanÈ›e parental, stabilirea locuinÈ›ei într-un cartier cu o rată crescută de criminalitate, discriminare, sărăcie etc.
Modul în care adversitatea influenÈ›ează riscul cardiovascular È™i metabolic rămâne neclar, dar numeroase dovezi sugerează că reacÈ›iile biologice la stres, sănătatea mentală È™i comportamentul, toate joacă un rol esenÈ›ial.
De exemplu, reacÈ›iile maladaptative la stres precum fumatul sau supraalimentaÈ›ia pot sta în spatele riscului crescut de boli cardiovasculare È™i diabet într-un astfel de grup.
Stresul cronic È™i recurent resimÈ›it în perioada copilăriei È™i a adolescenÈ›ei este un factor predispozant pentru depresie, anxietate, fapt care favorizează adoptarea unor comportamente nesănătoase ce pot constitui factori de risc pentru afecÈ›iunile cardiovasculare È™i metabolice.
Nivelurile crescute de stres cronic și expunerea repetată la acestea pot perturba funcția imună, nervoasă, endocrină și echilibrul metabolic.
Nu toÈ›i copiii È™i adolescenÈ›ii care sunt expuÈ™i la astfel de experienÈ›e traumatice dezvoltă afecÈ›iuni cardiovasculare sau metabolice, ceea ce sugerează existenÈ›a unor alÈ›i factori biologici, ambientali, culturali È™i sociali care intervin în reducerea riscului È™i în prevenÈ›ia acestor boli. Identificarea È™i înÈ›elegerea acestor factori ar putea ajuta la elaborarea unor strategii de prevenÈ›ie a patologiei cordului È™i sistemului vascular, un factor important de morbiditate È™i mortalitate la ora actuală pe glob.
Investigatorii atrag atenÈ›ia că aceste concluzii sunt rezultate în urma unor studii observaÈ›ionale È™i nu definesc o relaÈ›ie de tip-cauză efect. Cu toate acestea, abuzul È™i adversitatea în perioada copilăriei È™i a adolescenÈ›ei constituie modulatori majori ai stării de sănătate È™i boală în viaÈ›a de adult a acestora.
Sursa: News-Medical.Net
Astfel s-a identificat o corelaÈ›ie puternică între experienÈ›a diferitelor forme de abuz în copilărie È™i adolescență È™i riscul de a instala în perioada adultă obezitate, hipertensiune arterială È™i diabet tip 2, boli coronariene, infarct miocardic È™i accident vascular cerebral, mult mai devreme comparativ cu cei care nu au fost expuÈ™i la astfel de traume.
„Adevărata tragedie este faptul că aceÈ™ti copii sunt supuÈ™i din start la astfel de experienÈ›e traumatice,” afirmă Shakira Suglia. „Vorbim de copii È™i adolescenÈ›i ce au experimentat forme de abuz fizic È™i sexual È™i au fost martorii unor situaÈ›ii violente. Din nefericire, consecinÈ›ele negative ale acestor experienÈ›e nu încetează odată cu finalul abuzului, ci durează mulÈ›i ani după expunere.”
Adversitatea apare, conform definiÈ›iei, atunci când o persoană, un lucru, o experiență etc. sunt percepute drept o ameninÈ›are pentru siguranÈ›a fizică a copilului sau o primejdie pentru integritatea È™i siguranÈ›a mediului familial sau social, È™i include abuzul sexual, fizic, emoÈ›ional, neglijenÈ›a, bullying-ul, violenÈ›a domestică, divorÈ›ul, separarea sau decesul părinÈ›ilor, abuzul de substanÈ›e parental, stabilirea locuinÈ›ei într-un cartier cu o rată crescută de criminalitate, discriminare, sărăcie etc.
Modul în care adversitatea influenÈ›ează riscul cardiovascular È™i metabolic rămâne neclar, dar numeroase dovezi sugerează că reacÈ›iile biologice la stres, sănătatea mentală È™i comportamentul, toate joacă un rol esenÈ›ial.
De exemplu, reacÈ›iile maladaptative la stres precum fumatul sau supraalimentaÈ›ia pot sta în spatele riscului crescut de boli cardiovasculare È™i diabet într-un astfel de grup.
Stresul cronic È™i recurent resimÈ›it în perioada copilăriei È™i a adolescenÈ›ei este un factor predispozant pentru depresie, anxietate, fapt care favorizează adoptarea unor comportamente nesănătoase ce pot constitui factori de risc pentru afecÈ›iunile cardiovasculare È™i metabolice.
Nivelurile crescute de stres cronic și expunerea repetată la acestea pot perturba funcția imună, nervoasă, endocrină și echilibrul metabolic.
Nu toÈ›i copiii È™i adolescenÈ›ii care sunt expuÈ™i la astfel de experienÈ›e traumatice dezvoltă afecÈ›iuni cardiovasculare sau metabolice, ceea ce sugerează existenÈ›a unor alÈ›i factori biologici, ambientali, culturali È™i sociali care intervin în reducerea riscului È™i în prevenÈ›ia acestor boli. Identificarea È™i înÈ›elegerea acestor factori ar putea ajuta la elaborarea unor strategii de prevenÈ›ie a patologiei cordului È™i sistemului vascular, un factor important de morbiditate È™i mortalitate la ora actuală pe glob.
Investigatorii atrag atenÈ›ia că aceste concluzii sunt rezultate în urma unor studii observaÈ›ionale È™i nu definesc o relaÈ›ie de tip-cauză efect. Cu toate acestea, abuzul È™i adversitatea în perioada copilăriei È™i a adolescenÈ›ei constituie modulatori majori ai stării de sănătate È™i boală în viaÈ›a de adult a acestora.
Sursa: News-Medical.Net
Data actualizare: 01-02-2019 | creare: 19-12-2017 | Vizite: 1202
Bibliografie
Children who experience abuse, adversity more likely to develop cardiovascular diseases in adulthood, https://www.news-medical.net/news/20171218/Children-who-experience-abuse-adversity-more-likely-to-develop-cardiovascular-diseases-in-adulthood.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Hiperglicemia, mai periculoasă decât hipertensiunea arterială în privința riscului de a suferi un atac de cord
- Beneficiile sucului de sfeclă pentru sănătatea inimii
- A fost descoperită o legătură între migrene și riscul de boli cardiovasculare
- Un studiu a asociat stresul la vârsta adolescentă cu riscul cardiometabolic la maturitate
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Abuz emotional si sexual din partea sotului
- La varsta de 15 ani tatal ei a incercat sa o violeze... Acum are depresie?
- Cum ma poate afecta o trauma suferita in copilarie?
- Sotul meu ma abuzeaza emotional
- Abuz psihologic în cuplu
- De ce nu e bine sa abuzam de relatiile sexuale.