Copiii supuși abuzului sunt mai predispuși la boli cardiovasculare în viața adultă

Copiii și adolescenții supuși abuzului, martori ai actelor de violență, victime ale bullying-ului sau ale dezastrelor naturale sunt mult mai predispuși să dezvolte patologii cardiovasculare în perioada adultă, afirmă reprezentanții comisiei științifice ai AHA (American Heart Association) în jurnalul Circulation, recenzat de aceștia.

Astfel s-a identificat o corelație puternică între experiența diferitelor forme de abuz în copilărie și adolescență și riscul de a instala în perioada adultă obezitate, hipertensiune arterială și diabet tip 2, boli coronariene, infarct miocardic și accident vascular cerebral, mult mai devreme comparativ cu cei care nu au fost expuși la astfel de traume.

„Adevărata tragedie este faptul că acești copii sunt supuși din start la astfel de experiențe traumatice,” afirmă Shakira Suglia. „Vorbim de copii și adolescenți ce au experimentat forme de abuz fizic și sexual și au fost martorii unor situații violente. Din nefericire, consecințele negative ale acestor experiențe nu încetează odată cu finalul abuzului, ci durează mulți ani după expunere.”

Adversitatea apare, conform definiției, atunci când o persoană, un lucru, o experiență etc. sunt percepute drept o amenințare pentru siguranța fizică a copilului sau o primejdie pentru integritatea și siguranța mediului familial sau social, și include abuzul sexual, fizic, emoțional, neglijența, bullying-ul, violența domestică, divorțul, separarea sau decesul părinților, abuzul de substanțe parental, stabilirea locuinței într-un cartier cu o rată crescută de criminalitate, discriminare, sărăcie etc.

Modul în care adversitatea influențează riscul cardiovascular și metabolic rămâne neclar, dar numeroase dovezi sugerează că reacțiile biologice la stres, sănătatea mentală și comportamentul, toate joacă un rol esențial.

De exemplu, reacțiile maladaptative la stres precum fumatul sau supraalimentația pot sta în spatele riscului crescut de boli cardiovasculare și diabet într-un astfel de grup.
Stresul cronic și recurent resimțit în perioada copilăriei și a adolescenței este un factor predispozant pentru depresie, anxietate, fapt care favorizează adoptarea unor comportamente nesănătoase ce pot constitui factori de risc pentru afecțiunile cardiovasculare și metabolice.
Nivelurile crescute de stres cronic și expunerea repetată la acestea pot perturba funcția imună, nervoasă, endocrină și echilibrul metabolic.

Nu toți copiii și adolescenții care sunt expuși la astfel de experiențe traumatice dezvoltă afecțiuni cardiovasculare sau metabolice, ceea ce sugerează existența unor alți factori biologici, ambientali, culturali și sociali care intervin în reducerea riscului și în prevenția acestor boli. Identificarea și înțelegerea acestor factori ar putea ajuta la elaborarea unor strategii de prevenție a patologiei cordului și sistemului vascular, un factor important de morbiditate și mortalitate la ora actuală pe glob.

Investigatorii atrag atenția că aceste concluzii sunt rezultate în urma unor studii observaționale și nu definesc o relație de tip-cauză efect. Cu toate acestea, abuzul și adversitatea în perioada copilăriei și a adolescenței constituie modulatori majori ai stării de sănătate și boală în viața de adult a acestora.

Sursa: News-Medical.Net