Copiii sedentari devin adulți cu rigiditate arterială prematură

Un studiu amplu, realizat în colaborare între Universitatea Oxford, Universitățile din Bristol și Exeter, și Universitatea din Finlanda de Est, publicat în Acta Physiologica, dezvăluie o legătură îngrijorătoare între creșterea timpului petrecut în stare sedentară de la copilărie la maturitate timpurie și agravarea rigidității arteriale, un indicator al deteriorării vasculare premature. Această constatare se adaugă la dovezi anterioare care arată că un stil de viață sedentar crește riscul de obezitate, dislipidemie, inflamație și mărirea inimii, subliniind importanța activității fizice ușoare în contracararea acestor efecte negative.
Studiul, cel mai mare și cu cea mai lungă durată de urmărire a comportamentului de mișcare măsurat prin accelerometrie și a rigidității arteriale, a inclus 1.339 de copii urmăriți de la vârsta de 11 ani până la 24 de ani. Participanții au purtat dispozitive de accelerometrie la vârstele de 11, 15 și 24 de ani și au avut măsurători ale rigidității arteriale la 17 și 24 de ani. De asemenea, s-au efectuat măsurători repetate ale mostrelor de sânge în repaus pentru glicemie, insulină, colesterol HDL, LDL, trigliceride și proteina C reactivă de înaltă sensibilitate. Alți factori, precum tensiunea arterială, ritmul cardiac, statutul de fumător, statutul socio-economic și istoricul familial de boli cardiovasculare, au fost controlați în analize.

Rezultatele indică faptul că o creștere a timpului sedentar de la 6 la 9 ore pe zi a accelerat viteza undei de puls carotid-femural cu 10%, semnalând o creștere a rigidității arteriale. Interesant, activitatea fizică moderată până la viguroasă nu a redus rigiditatea arterială, ci, dimpotrivă, a crescut-o ușor, datorită adaptării fiziologice a peretelui vascular cauzată de creșterea masei musculare. Cu toate acestea, creșterea rigidității arteriale indusă de activitatea fizică moderată până la viguroasă a fost de cel puțin trei ori mai mică decât cea cauzată de sedentarism.

Pe de altă parte, implicarea în activitate fizică ușoară de cel puțin 3 ore pe zi a inversat rigiditatea arterială și deteriorarea vasculară, subliniind potențialul activității fizice ușoare de strategie eficientă pentru inversarea efectelor negative ale sedentarismului din copilărie asupra sănătății vasculare. Aceste descoperiri sugerează că promovarea activității fizice ușoare ar putea fi o componentă esențială a intervențiilor de sănătate publică destinate să combată riscurile asociate cu un stil de viață sedentar, chiar dacă ghidurile actuale ale Organizației Mondiale a Sănătății nu acoperă în mod specific activitatea fizică ușoară.

Astfel, studiul subliniază importanța critică a încurajării activității fizice ușoare în rândul tinerilor ca măsură preventivă împotriva deteriorării premature a sănătății vasculare și a altor factori de risc pentru boli, evidențiind nevoia de politici de sănătate publică și inițiative educaționale care să promoveze un stil de viață activ încă din copilărie.

sursa: News Medical