Consumul ridicat de sodiu, asociat cu un risc crescut de obezitate generală și abdominală

Un nou studiu prezentat la European Congress on Obesity (ECO) 2025 susține existența unei legături între aportul alimentar de sodiu și riscul crescut de a dezvolta obezitate generală și obezitate abdominală. Studiul, realizat de cercetători de la Finnish Institute for Health and Welfare din Helsinki, sub conducerea Annikăi Santalahti, aduce o contribuție importantă la înțelegerea factorilor nutriționali care pot influența apariția obezității.
Obezitatea generală este determinată prin indicele de masă corporală (IMC), iar obezitatea abdominală prin circumferința taliei, un indicator al acumulării de grăsime în jurul organelor interne. Această distribuție a grăsimii este asociată cu un risc cardiovascular mai mare decât obezitatea generală.

În Finlanda, consumul de sodiu a fost extrem de ridicat în anii 1970, când țara avea una dintre cele mai mari rate de mortalitate prin boli cardiovasculare din lume. Deși aportul de sodiu a scăzut ulterior, acesta s-a menținut relativ constant din 2007 până în prezent. Contrar percepției populare, principalele surse de sodiu în dietă nu sunt alimentele de tip fast food, ci produsele consumate frecvent: carne procesată, pâine și brânzeturi. Astfel, limitarea consumului de sodiu presupune nu doar intervenții individuale, ci schimbări structurale în industria alimentară.

Despre studiu

Obiectiv

Studiul a investigat asocierea dintre aportul de sodiu și riscul de obezitate generală și abdominală, atât prin evaluare nutrițională (chestionar de frecvență alimentară), cât și prin analiza concentrației de sodiu în urina spot.

Populație și metodă

• Datele provin din studiul populațional național FinHealth 2017, desfășurat în Finlanda.
• Eșantion: 5014 adulți (2.222 bărbați și 2.792 femei), cu vârsta ≥18 ani.
• Subgrup pentru analiza urinară: 1.260 participanți (558 bărbați, 702 femei).
• Evaluări:

• aportul de sodiu din dietă prin chestionar validat
• concentrația de sodiu din urină (mostră spot)
• IMC și circumferința taliei

Datele au fost stratificate pe cuartile specifice sexului, iar modelele statistice au fost ajustate pentru factori de confuzie demografici și stil de viață. A fost inclusă o analiză de validare comparativă cu valorile din urină pe 24 ore.

Rezultate

Nivelurile de sodiu

• Consumul mediu de sodiu a fost peste limita recomandată de OMS (5 g sare/zi) în toate cuartilele, cu excepția celui mai scăzut la femei.
• În cuartila cea mai înaltă:

• bărbați: ~4900 mg sodiu/zi (~12 g sare)
• femei: ~3750 mg sodiu/zi (~9 g sare)

Aceste niveluri depășesc de peste două ori limita zilnică recomandată pentru bărbați și aproape o dublează pentru femei.

Asocierea cu obezitatea

La femei:

• Risc de 4,3 ori mai mare de obezitate generală în cuartila cea mai înaltă de aport alimentar de sodiu față de cea mai joasă.
• Risc de 3,4 ori mai mare de obezitate abdominală.
• Chiar și femeile din cuartila a doua cea mai mare prezentau un risc dublu față de cele din cea mai joasă.
• Valorile obținute prin analiza urinară au confirmat rezultatele raportate în chestionare (risc de 4,8 ori mai mare de obezitate generală la femeile cu cele mai mari concentrații urinare de sodiu).

La bărbați:

• Tiparul asocierii a fost similar, dar rezultatele nu au fost semnificative statistic pentru aportul alimentar auto-raportat.
• Totuși, analiza urinei a arătat că bărbații din cuartila superioară aveau:

• risc de 6 ori mai mare de obezitate generală
• risc de 4,7 ori mai mare de obezitate abdominală

Analiza de validare

Concentrația de sodiu în urina spot a fost în acord moderat cu valorile obținute din urina colectată pe 24 de ore, sugerând că metoda a fost suficient de validă pentru a clasifica participanții în funcție de nivelul de sodiu.

Interpretare și ipoteze biologice

Asocierea dintre consumul ridicat de sodiu și obezitate este încă insuficient înțeleasă. Autorii propun mai multe ipoteze:
Modificarea secreției hormonilor de sațietate în urma expunerii cronice la sare
Consumul ridicat de sodiu poate reflecta un model alimentar dezechilibrat, bogat în alimente ultra-procesate și calorii, ceea ce contribuie indirect la obezitate
Posibile modificări ale microbiotei intestinale, care influențează metabolismul energetic

Se evidențiază nevoia urgentă de cercetări suplimentare privind calitatea dietei și mecanismele fiziologice asociate unui consum crescut de sodiu.

Implicații pentru sănătatea publică

• Studiul subliniază că majoritatea surselor de sodiu provin din alimente procesate frecvent consumate, nu din adăugarea voluntară de sare.
• Prin urmare, intervențiile la nivelul populației sunt esențiale și necesită colaborare cu industria alimentară.
• Este necesară o reformulare a produselor alimentare pentru a reduce conținutul de sodiu fără a compromite siguranța sau gustul.
• De asemenea, trebuie acordată atenție contextului în care se consumă alimentele: acasă vs. restaurante, takeaway, etc.

Concluzii

Studiul întărește dovezile privind asocierea consistentă între aportul crescut de sodiu și riscul de obezitate, atât generală, cât și abdominală, la ambele sexe.

Diferențele între sexe și mecanismele biologice rămân insuficient explicate, dar datele sugerează că intervențiile pentru reducerea consumului de sodiu pot avea un rol important în prevenirea obezității.

Aprofundarea relației dintre sare, metabolism, sațietate și compoziția corporală va fi esențială în viitorul apropiat, pentru conturarea unor politici alimentare și strategii de sănătate publică mai eficiente.