Consumul de ciuperci ar putea scădea tensiunea arterială
©
Autor: Airinei Camelia
Un studiu recent publicat în Phytotherapy Research examinează potențialul ciupercilor comestibile și al constituenților lor bioactivi în gestionarea hipertensiunii. Ciupercile comestibile sunt cunoscute a fi bogate în diferiți compuși bioactivi nutriționali, inclusiv fibre, aminoacizi, steroli, proteine, vitamine și minerale. Sunt considerate alimente funcționale și fac parte din diete precum dieta mediteraneană și Abordările dietetice pentru stoparea hipertensiunii (DASH).
Hipertensiunea arterială este o afecțiune cronică și un factor de risc semnificativ pentru boli de inimă. Studiul subliniază necesitatea de a înțelege mecanismele prin care constituenții bioactivi ai ciupercilor afectează sistemul cardiovascular și cel imunitar.
Ciupercile s-au dovedit promițătoare ca intervenție alimentară pentru hipertensiunea arterială. Acestea conțin compuși bioactivi, cum ar fi polifenoli, terpene, ergosteroli, terpenoide, proteine și polizaharide, care s-au dovedit a reduce hipertensiunea arterială. În plus, ciupercile sunt bogate în vitamine (cobalamină, riboflavină, tiamină, vitamina D și acid ascorbic) și minerale (magneziu, sodiu, fier, calciu, mangan, potasiu, fosfor și cupru).
Mai multe studii au demonstrat beneficiile încorporării ciupercilor, cum ar fi portobello, maitake, shiitake, reishi, stridii, capacul galben, shimeji, enoki și ciupercile conopidă, în diete precum DASH și dieta mediteraneană pentru persoanele cu hipertensiune arterială.
Studiul discută mecanismele prin care ciupercile ameliorează hipertensiunea. Ele pot inhiba biosinteza colesterolului prin țintirea enzimei HMG-CoA reductazei, reduc formarea aterosclerozei și promovează vasorelaxarea prin prezența flavanolilor și a enzimelor fibrinolitice, reglează nivelul de calciu prin metaboliții vitaminei D și influențează funcția inimii prin diverși compuși bioactivi precum lovastatina, tocoferolii, chitosan și ergotioneină.
Analiza concluzionează că ciupercile și compușii lor bioactivi au potențialul de a atenua hipertensiunea arterială. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a explora efectele și mecanismele lor specifice de acțiune. Se recomandă includerea ciupercilor în dietă ca măsură profilactică, alături de tratamentele antihipertensive standard. În plus, sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege rolul polizaharidelor din ciuperci, cum ar fi D-manitol, în modularea biosintezei și adsorbției colesterolului.
sursa: News Medical
foto: New Africa / Shutterstock.com
Hipertensiunea arterială este o afecțiune cronică și un factor de risc semnificativ pentru boli de inimă. Studiul subliniază necesitatea de a înțelege mecanismele prin care constituenții bioactivi ai ciupercilor afectează sistemul cardiovascular și cel imunitar.
Ciupercile s-au dovedit promițătoare ca intervenție alimentară pentru hipertensiunea arterială. Acestea conțin compuși bioactivi, cum ar fi polifenoli, terpene, ergosteroli, terpenoide, proteine și polizaharide, care s-au dovedit a reduce hipertensiunea arterială. În plus, ciupercile sunt bogate în vitamine (cobalamină, riboflavină, tiamină, vitamina D și acid ascorbic) și minerale (magneziu, sodiu, fier, calciu, mangan, potasiu, fosfor și cupru).
Mai multe studii au demonstrat beneficiile încorporării ciupercilor, cum ar fi portobello, maitake, shiitake, reishi, stridii, capacul galben, shimeji, enoki și ciupercile conopidă, în diete precum DASH și dieta mediteraneană pentru persoanele cu hipertensiune arterială.
Studiul discută mecanismele prin care ciupercile ameliorează hipertensiunea. Ele pot inhiba biosinteza colesterolului prin țintirea enzimei HMG-CoA reductazei, reduc formarea aterosclerozei și promovează vasorelaxarea prin prezența flavanolilor și a enzimelor fibrinolitice, reglează nivelul de calciu prin metaboliții vitaminei D și influențează funcția inimii prin diverși compuși bioactivi precum lovastatina, tocoferolii, chitosan și ergotioneină.
Analiza concluzionează că ciupercile și compușii lor bioactivi au potențialul de a atenua hipertensiunea arterială. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a explora efectele și mecanismele lor specifice de acțiune. Se recomandă includerea ciupercilor în dietă ca măsură profilactică, alături de tratamentele antihipertensive standard. În plus, sunt necesare mai multe studii pentru a înțelege rolul polizaharidelor din ciuperci, cum ar fi D-manitol, în modularea biosintezei și adsorbției colesterolului.
sursa: News Medical
foto: New Africa / Shutterstock.com
Data actualizare: 12-05-2023 | creare: 12-05-2023 | Vizite: 453
Bibliografie
How eating mushrooms may lower blood pressure levels, link: https://www.news-medical.net/news/20230511/How-eating-mushrooms-may-lower-blood-pressure-levels.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Microplasticele detectate în sângele uman sunt legate de markeri alterați de coagulare
- Cum influențează vinul roșu riscul de afecțiuni cardiovasculare?
- Celulele imune produc molecule mesagere care previn afecțiunile cardiace asociate inflamației
- Interacțiunile dintre factorii de risc genetic și stilul de viață cu privire la debutul și tipurile de boli cardiovasculare
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni