Consumul alimentelor ultra-procesate afectează intestinul - cum se instalează inflamația

Un studiu recent publicat pe 6 martie 2025 în jurnalul Nutrients dezvăluie modul în care alimentele ultra-procesate (UPFs) contribuie la inflamație, dezechilibre ale microbiomului intestinal și permeabilitate intestinală crescută, factori care pot favoriza diabetul, cancerul și bolile neurologice. Cercetătorii subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte privind producția și etichetarea acestor produse pentru a proteja sănătatea populației.

Caracteristicile alimentelor ultra-procesate

Alimentele ultra-procesate (UPFs) sunt formulări industriale ce conțin cinci sau mai multe ingrediente, printre care aditivi, zaharuri, uleiuri, grăsimi, sare și conservanți. Aceste produse sunt sărace în fibre dietetice, esențiale pentru sănătatea digestivă și echilibrul microbiomului intestinal.

Printre procesele industriale utilizate pentru producerea UPFs se numără:

• Reacția Maillard – îmbunătățește gustul și textura, dar poate genera prooxidanți și compuși cancerigeni.
• Extrudarea – conduce la oxidarea lipidelor și formarea radicalilor liberi.
• Hidrogenarea – utilizată pentru producerea margarinei, crește nivelurile de colesterol LDL („rău”), asociat cu bolile cardiovasculare.

Un aspect important este că persoanele care mănâncă mai târziu în zi tind să consume mai multe UPFs, iar un aport ridicat de astfel de alimente este asociat cu tulburări de somn, indiferent de vârstă.

Impactul UPFs asupra microbiomului intestinal

Consumul regulat de alimente ultra-procesate poate afecta microbiomul intestinal în mai multe moduri:

• Creșterea speciilor microbiene pro-inflamatorii și reducerea diversității microbiene.
• Scăderea producției de acizi grași cu lanț scurt (SCFAs), care protejează tractul digestiv.
• Creșterea permeabilității intestinale, permițând bacteriilor să pătrundă în sânge, ceea ce activează răspunsul inflamator.

Comparativ cu persoanele care consumă puține UPFs, cele cu un aport ridicat prezintă niveluri crescute ale unor bacterii potențial dăunătoare, cum ar fi:

• Granulicatella
• Blautia
• Carnobacteriaceae
• Bacteroidaceae

În același timp, se observă o scădere a bacteriilor benefice, cum ar fi:

• Roseburia și Lachnospira, implicate în producția de SCFAs cu efecte antiinflamatorii.
• Akkermansia muciniphila, importantă pentru sensibilitatea la insulină și reglarea greutății corporale.

De asemenea, emulgatorii utilizați în UPFs inhibă proliferarea bacteriilor benefice, contribuind la creșterea permeabilității intestinale și la inflamația sistemică.

Efectele consumului de UPFs asupra sănătății

diabet

Dezechilibrele microbiomului cauzate de UPFs pot crește riscul de boală cardiometabolică. Un raport ridicat Firmicutes/Bacteroidetes este asociat cu diabetul de tip 2, iar nivelurile scăzute de Akkermansia muciniphila reduc sensibilitatea la insulină.

Boala inflamatorie intestinală (IBD)

Pacienții cu colită ulcerativă și boala Crohn prezintă diversitate microbiană scăzută și deficiențe ale speciilor antiinflamatorii, cum ar fi Roseburia hominis și Akkermansia muciniphila. Consumul ridicat de UPFs agravează inflamația intestinală și permeabilitatea barierei intestinale.

Cancer colorectal

Dieta occidentală, bogată în UPFs, contribuie la creșterea incidenței cancerului colorectal (CRC). Disbioza intestinală asociată CRC se caracterizează prin:

• Reducerea bacteriilor antiinflamatorii.
• Creșterea speciilor patogene, cum ar fi:
  • Bacteroides fragilis
  • Fusobacterium nucleatum
  • Parvimonas micra

Aceste bacterii produc toxine și specii reactive de oxigen, favorizând daunele ADN și creșterea tumorală.

Tulburări neurologice

Microbiomul intestinal influențează sănătatea cognitivă și echilibrul emoțional prin intermediul axei intestin-creier. Consumul ridicat de UPFs este asociat cu:

• Boala Parkinson și Alzheimer – modificări ale microbiomului pot contribui la neuroinflamație și stres oxidativ.
• Depresie majoră – pacienții cu depresie prezintă scăderi ale diversității microbiene, inclusiv niveluri reduse de Bacteroidetes, Firmicutes, Actinobacteria și Proteobacteria.

Concluzii

Studiul evidențiază legătura puternică dintre consumul de alimente ultra-procesate, disbioza intestinală și inflamația cronică, subliniind necesitatea unor reglementări mai stricte asupra acestor produse. Cercetătorii recomandă:

• Reducerea consumului de UPFs și creșterea aportului de alimente integrale, bogate în fibre și nutrienți esențiali.
• Evitarea emulgatorilor, grăsimilor saturate și zaharurilor adăugate, care favorizează inflamația.
• Promovarea dietei mediteraneene, bazată pe alimente naturale, care susține echilibrul microbiomului și sănătatea metabolică.

În timp ce sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele exacte, aceste rezultate susțin necesitatea unor schimbări alimentare pentru prevenirea bolilor cronice.