Consumatorii de alcool, vulnerabili în fața pandemiei COVID-19

Consumul cronic de alcool reprezintă un factor de risc cardiovascular și în timp se asociază apariției numeroaselor afecțiuni cardiovasculare și nu numai. Pe lângă aceasta, consumul de alcool poate favoriza agravarea și decompensarea altor tipuri de afecțiuni, precum afecțiunile pulmonare, afecțiunile neurologice sau cele psihice și asociază un comportament agresiv.

Anual, pe glob sunt înregistrate aproximativ 3 milioane de decese datorate consumului abuziv de alcool; dintre acestea, majoritatea sunt înregistrate la vârste relativ tinere (30-50 de ani).

Efectele consumului de alcool asupra organismului uman

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, consumul de alcool prezintă următoarele efecte negative asupra organismului uman:

• Scăderea sistemului imunitar și reducerea capacității de apărare a organismului împotriva infecțiilor
• Modificări structurale și funcționale asupra fiecărui organ din corp
• Afectarea capacității de concentrare, memorare și de atenție, afectarea gândirii și luării deciziilor
• Modificări comportamentale (comportament violent)
• Apariția diferitelor tipuri de afecțiuni neoplazice
• Risc crescut de apariție a malformațiilor fetale și a afecțiunilor congenitale, în cazul consumului pe durata sarcinii
• Neliniște, iritabilitate
• Tulburări de somn
• Neglijarea igienei corporale
• Decădere fizică și psihică, etc.

În contextul infecției cu noul coronavirus, consumul de alcool poate favoriza instalarea precoce a sindromului de detresă respiratorie acută, o complicație severă asociată riscului crescut de deces.

Rezultatele consumului de alcool în perioada pandemiei COVID-19

Conform managerului programului OMS, Carina Ferreira-Borges, consumul de alcool în perioada izolării sociale, instituită de către majoritatea statelor cu scopul limitării extinderii pandemiei cu noul coronavirus, este deosebit de periculoasă deoarece favorizează contractarea COVID-19 și reprezintă o manieră riscantă de confruntare cu realitatea.

Atât în Statele Unite ale Americii, cât și în alte state de pe glob, consumul de alcool în perioada pandemiei COVID-19 a crescut într-un mod îngrijorător pentru autoritățile locale.

Cercetătorii au demonstrat că un consumul crescut de alcool creează un substrat organic care facilitează contractarea infecției cu noul coronavirus și dezvoltarea formelor severe de boală.

În contextul infecției cu noul coronavirus, consumul de alcool crește de două ori riscul de a dezvolta sindrom de detresă respiratorie acută, condiție patologică extrem de severă care favorizează dezvoltarea formelor severe de boală și evoluția spre exitus (deces) al bolnavului infectat cu noul coronavirus.

Pincipalele mecanisme fiziopatologice care favorizează asocierea consumului de alcool cu apariția infecțiilor pulmonare de etiologie bacteriană sau virală, sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

• Scăderea numărului de limfocite-T (celule care aparțin imunității dobândite, cu rol în distrugerea celulelor infectate cu diferiți agenți patogeni și a celulelor maligne și asigură secreția de citokine, implicate în mecanismele inflamatorii ale organismului și în apărarea împotriva diferiților agenți patogeni)
• Reducerea funcționalității și a numărului de celule Natural Killers (celule care distrug și elimină din organismul uman celulele infectate cu diferiți agenți patogeni și celulele tumorale)
• Perturbarea clearance-ului mucociliar (prin distrugerea aparatului muco-ciliar care tapetează pereții tractului respirator și îndeplinește rol de filtru al particulelor care pătrund la nivelul căilor respiratorii superioare și inferioare)
• Stimulează creșterea numărului de celule proinflamatorii (precum interleukina-1, interleukina-6, etc.), favorizând instalarea unui status pro-inflamator
• Perturbarea funcționalității macrofagelor aflate în componența alveolelor pulmonare (celule care aparțin sistemului imunitar, cu rol în fagocitarea antigenelor și diferențierea structurilor self-specifice organismului de structurile non-self - structuri străine organismului).

Pe lângă aceste aspecte, consumul crescut de alcool poate ave efecte nocive aspra mucoasei digestive, favorizând apariția malnutriției, afecțiune caracterizată prin scăderea capacității de absorbție a anumitor nutrienți (precum acidul folic și vitaminele aparținând grupului B) la nivelul mucoasei digestive și scăderea metabolizării lor la acest nivel. Dept consecință, apare scăderea proliferării și diferențierii leucocitare, cu scăderea sistemului imunitar prin deficitul de celule care asigură protecția acestuia.

În plus, consumul de alcool duce la alterarea mecanismelor de apărare ale sistemului imunitar prezente la nivelul tuturor mucoaselor din organism, prin perturbarea funcției imunoglobulinelor IgA și IgG, implicate în apărarea locală împotriva diferiților agenți patogeni.

Consumul de alcool prezintă efecte negative asupra statusului psihologic

Conform cercetătorilor și medicilor psihologici, izolarea socială adoptată de către majoritatea statelor din întreaga lume, pentru a limita extinderea pandemiei COVID-19, prezintă efecte negative asupra statusului psihologic al populației.

Un studiu clinic desfășurat în China a demonstrat impactul negativ al izolării sociale din perioada pandemiei COVID-19, cu ajutorul unor chestionare online, realizate de un anumit grup de persoane aflate în izolare. În urma acestui studiu clinic, s-a constatat faptul că aproximativ 35% din persoanele chestionate au prezentat tulburare anxioasă, 20% au prezentat semne clinice specifice sindroamelor depresive, iar aproximativ 18% au prezentat tulburări de somn.

Un alt studiu clinic realizat de către o echipă de cercetători germani a demonstrat faptul că, aproximativ 26% din populația supusă măsurilor epidemiologice de izolare, a prezentat manifestări clinice caracteristice sindromului posttraumatic, acestea persistând cel mult trei ani după încheierea pandemiei COVID-19. Totodată, aceștia au ajuns la concluzia că riscul de a dezvolta sindroame depresive în perioada izolării sociale din contextul pandmiei este de cinci ori mai mare comparativ în rândul populației aflate în carantină comparativ restul populației.

Dependența de alcool și apariția depresiei prezintă un mecanism etiopatogenic comun, fiind frecvent asociate una celeilalte și agravându-se reciproc. De exemplu, persoanele depresive sunt mai predispuse consumului excesiv de alcool față de celelalte persoane care nu prezintă depresie. Totodată, consumatorii de alcool sunt mai predispuși riscului de a dezvolta sindrom depresiv, față de celelalte persoane care nu consumă alcool.

Majoritatea consumatorilor de alcool se concentrează asupra efectului pe termen scurt al alcoolului asupra organismului, precum reducerea nivelului de stres psihic, îmbunătățirea capacității de socializare și inducerea unei stări de relaxare, însă nu anticipează efectele nocive pe termen lung ale consumului de alcool, precum scăderea capacității de concentrare și de atenție, scăderea memoriei, alterarea capacității de discernământ, etc.

În cazul consumatorilor de alcool care prezintă afecțiuni psihice sau psihologice, riscul este și mai mare, din cauza administrării concomitente a alcoolului și a medicației specifice, psihotrope (aspect contraindicat).

Informații false privind consumul de alcool în perioada pandemiei COVID-19

De la începutul pandemiei COVID-19, în populație au circulat numeroase informații referitoare la efectul terapeutic al consumului de alcool în contextul infecției cu noul coronavirus. În baza acestor informații, numeroase persoane au consumat alcool în mod abuziv, necesitând intervenție medicală de ugență pentru detoxifiere. De asemenea, au fost înregistrate și câteva decese datorate abuzului de alcool în această perioadă.

TOATE ACESTE INFORMAȚII SUNT FALSE!!! Până în prezent, nu există nicio bază medicală care să ateste eficiența consumului de alcool în contextul infecțeii cu noul coronavirus. Dimpotrivă, după cum am arătat anterior, excesul de alcool scade rezistența sistemului imunitar și capacitatea organismului de apărare împotriva diferitelor tipuri de infecții.

Pentru menținerea unui status psiho-emoțional echilibrat în perioada izolării sociale din contextul pandemiei COVID-19, Organizația Mondială a Sănătății recomandă respectarea următoarelor măsuri:

• Renunțarea la fumat și la consumul de alcool
• Evitarea asocierii consumului de alcool cu fumatul
• Evitarea asocierii consumului de alcool cu administrarea de medicamente
• Evitarea combaterii stărilor de anxietate sau depresie prin consumul de alcool
• Limitați accesul membrilor minori ai familiei la alcool.