Consecințele pe termen lung ale aritmiei şi cum le prevenim

Viața cu aritmie - o afecțiune caracterizată prin ritmuri cardiace neregulate - poate avea consecințe grave pe termen lung asupra sănătății și calității vieții unei persoane. Ritmul cardiac este un indicator cheie al funcționării eficiente a inimii, care pompează sângele către restul corpului. Atunci când acest ritm este perturbat, poate duce la o cascadă de probleme care afectează totul, de la funcționarea organelor până la desfășurarea normală a vieții de zi cu zi. Aritmiile pot apărea dintr-o varietate de cauze, inclusiv boli de inimă, stres, abuz de cofeină, fumat și alte obiceiuri proaste. În unele cazuri, ele pot fi rezultatul unor modificări patologice ale inimii care apar în decursul vieţii sau ca urmare a unor factori genetici.


Conștientizarea acestor efecte și măsurile de prevenire sunt esențiale pentru un tratament eficient al afecțiunii. În cele ce urmează, vom discuta despre trei consecințe semnificative pe termen lung care ar putea apărea și măsurile de prevenire în consecință. Ne vom concentra în principal asupra insuficienței cardiace, a accidentului vascular cerebral și a impactului general asupra calității vieții.

1. Insuficiență cardiacă

Aritmiile sunt perturbări ale impulsurilor electrice care duc la ritmuri cardiace neregulate. Aceste tulburări se pot manifesta ca tahicardie (bătăi anormal de rapide ale inimii cu o frecvență de peste 100 de bătăi pe minut în repaus, fără efort fizic anterior), bradicardie (bătăi anormal de lente ale inimii cu o frecvență mai mică de 60 de bătăi pe minut) sau bătăi neregulate ale inimii - fibrilație atrială. Sistemul electric al inimii este complex și tulburările pot apărea din cauza unei varietăți de factori, inclusiv boli cardiace ischemice preexistente, dezechilibre electrolitice sau predispoziții genetice. Aritmiile cardiace, mai ales dacă sunt frecvente și necontrolate, pot duce, în timp, la insuficiență cardiacă. Dezvoltarea insuficienței cardiace în urma unei aritmii implică mai multe mecanisme cheie:

Performanță cardiacă redusă

Tahicardia poate reduce eficiența de pompare a inimii prin scurtarea timpului de umplere diastolică - perioada în care camerele inimii se umplu de sânge. Această scurtare a timpului de umplere poate duce la o scădere a debitului cardiac - volumul de sânge pe care inima îl pompează într-un minut. În timp, inima se poate strădui să satisfacă nevoile organismului de sânge oxigenat, ceea ce duce la simptome de insuficiență cardiacă, manifestate prin crize de oboseală și dificultăți de respirație.

Sarcina crescută asupra inimii

Atât tahicardia, cât și bradicardia pot crește sarcina asupra inimii. În cazul tahicardiei, inima trebuie să lucreze mai mult pentru a menține un flux sanguin adecvat, ceea ce duce la o nevoie crescută de oxigen și la o potențială ischemie miocardică (o stare de alimentare insuficientă cu oxigen a mușchiului cardiac - miocardul). Bradicardia poate duce la mecanisme compensatorii, cum ar fi o creștere a volumului de accident vascular cerebral, care împovărează semnificativ inima. Efortul prelungit poate contribui la dezvoltarea slăbiciunii mușchiului cardiac și, ulterior, a insuficienței cardiace.
 

Modificări structurale la nivelul inimii

Aritmiile cronice pot duce la modificări structurale ale inimii, cum ar fi mărirea camerelor inimii și hipertrofia (îngroșarea) mușchiului cardiac. Aceste modificări pot afecta capacitatea inimii de a pompa eficient - o afecțiune cunoscută sub numele de cardiomiopatie, care poate evolua spre insuficiență cardiacă. Trecerea de la tulburări de ritm la insuficiență cardiacă nu este instantanee, ci este un proces gradual influențat de tipul, durata și controlul medical al aritmiei. Inițial, inima poate compensa eficiența redusă prin mecanisme precum hipertrofia și dilatarea (mărirea de volum). Cu toate acestea, aceste mecanisme compensatorii pot deveni ele însele patologice în timp, ceea ce duce la un cerc vicios de deteriorare a funcției cardiace și, în mod specific, la apariția insuficienței cardiace.

Simptomele insuficienței cardiace cauzate de aritmie includ, de obicei, senzație de sufocare, dificultăți de respirație în poziția culcat pe spate, oboseală și umflături, în special la nivelul picioarelor și al gleznelor. Diagnosticul implică o combinație între evaluare clinică, electrocardiograme pentru a identifica aritmia și studii imagistice, cum ar fi eco cardiogramele, pentru a evalua funcția și structura cardiacă.



Managementul insuficienței cardiace datorate tulburărilor de ritm se concentrează pe tratarea aritmiei subiacente și pe îmbunătățirea funcției cardiace. Aceasta poate include: terapie medicamentoasă sau inserarea unui stimulator cardiac electric - pacemaker. De asemenea, pacienții sunt sfătuiți să facă modificări ale stilului de viață, inclusiv modificări în dietă, exerciții fizice regulate de intensitate scăzută, renunțarea la fumat și un consum limitat de alcool.

2. Accident vascular cerebral

Unele tipuri de aritmii cresc riscul de accident vascular cerebral. Un exemplu de acest tip de aritmie complicată este fibrilația atrială, o afecțiune nenaturală caracterizată de un puls accelerat din cauza impulsurilor electrice haotice din atrii. Acest lucru duce la contracții slabe rapide și necoordonate. Atunci când atriile se contractă neregulat, acestea nu deplasează sângele în mod eficient către ventriculi. Această ineficiență poate duce la acumularea și stagnarea sângelui în atrii, în special în atriul stâng, ceea ce creează un mediu ideal pentru formarea cheagurilor.

Dacă cheagul se "desprinde" de inimă, se poate deplasa de-a lungul sistemului circulator și poate ajunge la creier. Odată ajuns acolo, cheagul blochează circulația normală a sângelui și acest lucru privează țesutul cerebral de suficient oxigen și nutrienți. Acest blocaj duce la un accident vascular cerebral ischemic, cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral, care poate provoca leziuni cerebrale semnificative și reprezintă o cauză majoră de invaliditate. În funcție de gradul de afectare care apare, se pot dezvolta leziuni neurologice permanente, inclusiv paralizie, dificultăți de vorbire și complicații cognitive.

Prevenirea accidentului vascular cerebral în contextul aritmiei cardiace implică utilizarea de medicamente anticoagulante. Aceste medicamente subțiază sângele, prevenind și reducând în mod specific riscul de formare a cheagurilor de sânge și de deplasare către organele vitale. Modificările stilului de viață, inclusiv o dietă sănătoasă pentru inimă, exerciții fizice regulate și controlul hipertensiunii arteriale și al diabetului sunt, de asemenea, esențiale. Controalele medicale regulate sunt esențiale pentru monitorizarea eficienței tratamentului și ajustarea acestuia, după caz.

3. Calitatea redusă a vieții și afectarea funcțională

Simptome fizice

Simptomele fizice ale aritmiei, inclusiv dificultăți de respirație, dureri toracice și oboseală severă, contribuie direct la deteriorarea calității vieții. Aceste simptome îi pot împiedica pe oameni să efectueze sarcini de rutină, să se angajeze în activități fizice sau chiar să își facă treaba, în special în ocupațiile care necesită efort fizic.

Consecințe psihologice și emoționale

În plus față de simptomele fizice, imprevizibilitatea episoadelor de aritmie poate provoca o suferință psihologică semnificativă. Anxietatea și depresia sunt frecvente în rândul persoanelor cu aritmie, provocate de temerile legate de potențialele episoade de aritmie sau de posibilitatea apariției unor probleme cardiace bruște. Această anxietate duce la un ciclu în care stresul exacerbează semnificativ simptomele aritmiei, reducând și mai mult calitatea vieții.

O altă perturbare psihoemoțională este legată de somn. Tulburările de somn pot fi o complicație frecventă la persoanele care suferă de aritmii. Acest lucru se datorează faptului că o bătaie neregulată a inimii poate perturba ciclul normal de somn, provocând probleme precum insomnia, întreruperi ale somnului sau senzația de somn incomplet. Somnul insuficient sau de proastă calitate poate crește probabilitatea de a dezvolta o varietate de probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă, obezitate, tulburări neurologice și endocrine (care sunt la rândul lor factori de risc pentru bolile de inimă).

Restricții în relațiile sociale

Aritmiile pot impune limitări semnificative în relațiile sociale. Persoanele cu tulburări de ritm cardiac evită întâlnirile sociale, călătoriile și alte activități interesante care pot declanșa un episod de aritmie sau în cazul în care experimentarea unui astfel de episod ar fi problematică. Această retragere socială duce la izolare, la sentimente de detașare de societate și, în consecință, la depresie și stări de anxietate de durată.

Activitatea și exercițiile fizice

Aritmiile pot afecta în mod semnificativ capacitatea de activitate fizică și de exerciții fizice, care joacă un rol important în menținerea sănătății cardiovasculare și a bunăstării generale. Teama de a declanșa un episod de aritmie îi determină adesea pe oameni să ducă un stil de viață sedentar, ceea ce, la rândul său, poate contribui la deteriorarea sănătății fizice și la dezvoltarea unor afecțiuni precum obezitatea, diabetul și hipertensiunea.

Măsurile optime menționate mai sus pentru prevenirea complicațiilor aritmice asociate cu un stil de viață mai sănătos în general dau, de obicei, rezultate bune și de durată în îngrijirea sănătății cardiovasculare, dar necesită timp pentru a obține efectul final. Toate aceste lucruri, alături de o monitorizare atentă şi constantă a tensiunii, vă pot ajuta în procesul de control şi tratament al aritmiilor. Experții recomandă monitorizarea valorilor tensiunii arteriale în fiecare zi, pentru a raporta dacă există abateri semnificative ale tensiunii și pentru a reacționa cât mai rapid în prevenirea și evitarea complicațiilor menționate mai sus. Pentru o monitorizare fiabilă, trebuie să alegeţi un tensiometru de calitate, care să vă redea cu precizie rezultatele măsurătorilor. Un astfel de dispozitiv de încredere este şi tensiometrul SENDO One – „Votat Produsul Anului 2023” în categoria tensiometre de către consumatorii români. Acesta garantează precizie clinică la domiciliu, are funcţie specială de detectare a aritmiilor, poate fi folosit de către 2 persoane datorită memoriei separate pentru doi utilizatori şi este validat clinic de Societatea Europeană de Hipertensiune. Tensiometrul SENDO One are 5 ani garanţie, funcţionează atât cu baterii, cât şi cu adaptor şi este extrem de simplu de folosit, prin simpla apăsare a unui buton.

În concluzie

Probabilitatea consecințelor pe termen lung ca urmare a aritmiei subliniază importanța monitorizării zilnice a sănătății cardiovasculare, a diagnosticului în timp util, a tratamentului complet și a îngrijirii medicale continue pentru persoanele care trăiesc cu aritmie cardiacă. Prin abordarea principalilor factori de risc, optimizarea modalităților de tratament și promovarea unui stil de viață sănătos sub toate aspectele (alimentație, sport, prevenție, gestionarea stresului etc.), este posibil să se reducă la minimum impactul aritmiilor asupra calității generale a vieții și să se îmbunătățească în consecință.