Complicațiile diabetului zaharat

Diabetul zaharat reprezintă un complex de semne și simptome heterogene din punct de vedere etiologic, caracterizat prin hiperglicemie (creșterea concentrației de glucoză în sânge) de tip cronic, alături de tulburări ale metabolismului. Acesta apare prin deficit genetic sau dobândit de insulină, mecanismul fiind scăderea secreției de insulină sau apariția rezistenței țesuturilor la insulină.

Diabetul este recunoscut pe scară largă drept o epidemie emergentă care are un impact asupra tuturor țărilor, grupelor de vârstă și economiei din întreaga lume. Conform Federației internaționale a Diabetului, în anul 2015 aproximativ 415 milioane de oameni sufereau de diabet în întreaga lume, iar numărul lor va depăsi 640 de milioane până în anul 2040 [1].

Diagnosticul de diabet zaharat se pune pe baza mai multor criterii. Primul dintre acestea este prezența semnelor și simptomelor precum poliuria: pacientul urinează în cantități mari, peste 1,5 litri în 24 de ore. Pierderea de lichide pe cale renală atrage după sine nevoia crescută de ingestie lichidiană (polidipsie), care va determina secundar scăderea în greutate a pacientului. Pe lângă aceste simptome majore, bolnavii mai pot prezenta adinamie, scăderea libido-ului sau roșeață discretă a pomeților. În prezența acestor simptome se recomandă teste de screen-ing precum măsurarea concentrației glucozei din sânge (glicemia). O glicemie pe nemâncate mai mare de 126 mg/dl sau o glicemie ocazională cu o valoare superioară celei de 200 mg/dl stabilește diagnosticul de diabet zaharat.

Din punct de vedere fiziopatologic tipurile de diabet zaharat pot fi împărțite în patru mari categorii:

• Tipul 1: rezultă din distrugerea celulelor beta din pacreas, consecutiv unui mecanism autoimun și determină absența totală a insulinei;
• Tipul 2: apare rezistența anormală a țesuturilor la acțiunea insulinei care determină o producție excesivă la nivel pancreatic;
• Diabetul gestațional: reprezintă o formă anormală de rezistență la insulină care poate afecta femeile în timpul sarcinii;
• Un grup secundar de tipuri de diabet cauzate de disfuncții genetice ale pacreasului, boli pancreatice, ingestie de toxine sau medicamente. [2]

Complicațiile diabetului zaharat

Complicațiile diabetului pot interesa mai multe aparate și sisteme precum: sistemul cardiovascular, aparatul renal sau sistemul nervos. Acestea sunt împărțite în complicații microvasculare/microangiopatice și macrovasculare/macroangiopatice. Afectarea microvasculară interesează retina, rinichiul și sistemul nervos central, iar din categoria complicațiilor macrovasculare fac parte boala coronariană, boala vasculară periferică precum și ateroscleroza cerebrală. Boala vasculară periferică este responsabilă pentru apariția echimozelor (vânătăilor) sau a leziunilor care nu prezintă tendință la vindecare cu apariția gangrenei și în final amputația membrului afectat. În continuare se vor detalia principalele complicații.

Retinopatia diabetică

Retinopatia diabetică (RD) este cea mai frecventă complicație microvasculară, riscul de apariție depinzând de durata și severitatea hiperglicemiei. În diabetul zaharat de tip 2 apariția retinopatiei depinde de prezența sau de gradul hipertensiunii arteriale. Această complicație se poate manifesta prin ischemie retiniană (privarea de sânge a retinei), hemoragii vitroase sau desprinderea retinei.

Nefropatie diabetică

Nefropatia diabetică (ND) apare la circa 37,5% dintre pacienții diabetici și preprezintă cea mai comună etiologie a insuficienței renale terminale în S.U.A și Europa de Vest [3]. Aceasta se manifestă prin îngroșarea glomerulilor renali (structuri responsabile de filtrarea urinei) și evoluează cu microalbuminurie (prezența albuminei în urină) și cu creșterea tensiunii arteriale.

Neuropatie diabetică

Neuropatia diabetică (NED) reprezintă complicația care stă la baza unui procent de peste 80% din amputațiile membrelor inferioare la pacienții diabetici. Afectarea sistemului nervos se poate manifesta prin durere cu caracter de arsură alături de afectarea sensibilității la nivelul membrelor inferioare și alterarea echilibrului ortostatic [2].

Boli cardiovasculare

Afectarea cardiovasculară diabetică este responsabilă de până la 65% din decesele pacienților diabetici. Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare la diabetici sunt similare cu cei prezenți în populația generală: hipertensiunea arterială, fumatul și hipercolesterolemia. Arteriopatia obliterantă este o boală cauzată de reducerea calibrului vaselor sangvine de la nivelul stomacului, rinichiului și membrelor. Afectarea membrelor inferioare se manifestă prin durere intermitentă în timpul mersului sau în repaus [2]. Alte complicații care pot apărea sunt angina pectorală, infarctul miocardic sau insuficiența cardiacă.

Așadar, diabetul zaharat este o boală caracterizată prin multiple disfucții metabolice și de organ care poate afecta mai multe categorii de pacienți și care prezintă etiologii multiple. Atât diagnosticul, cât și urmărirea evoluției bolii sunt aspecte de o importanță considerabilă și pot reprezenta mijloace de prevenție a complicațiilor asociate.