Boala COVID-19 explicată unui pacient

Boala COVID-19 este o infecție virală respiratorie care a apărut în 2019 în China și s-a răspândit rapid în restul lumii. Este o pandemie virală în curs de desfășurare, responsabil pentru aceasta fiind virusul SARS-CoV-2, care aparține familiei Coronavirus. Coronavirusurile pot infecta oameni sau animale, dar la oameni, doar patru coronavirusuri sunt responsabile de 15-20% dintre răceli și rinofaringite. În plus, acestea sunt sursă a SARS (care a făcut furori în 2012-2013 și a dispărut de atunci) și MERS, o infecție rară care se manifestă sporadic în Orientul Mijlociu din 2014. (1)

Din decembrie 2019, pandemia provocată de coronavirus s-a răspândit pe toate continentele, cu excepția Antarcticii. (2) Până la jumătatea lunii noiembrie 2021, au fost confirmate aproximativ 251.788.329 de cazuri în întreaga lume. (3)

Un virus care trece de la animal la om

Prin analiză genetică, se estimează că SARS-CoV-2 provine dintr-un coronavirus al liliecilor, care ar fi devenit infecțios pentru oameni prin dobândirea de gene specifice coronavirusului pangolin. Condițiile de apariție a SARS-CoV-2 sunt încă neclare.

În comparație cu virusurile SARS și MERS, COVID-19 are particularitatea de a nu provoca întotdeauna simptome. Astfel, persoanele infectate, neștiind că sunt purtătoare, pot împrăștia virusul și infecta alte persoane timp de mai multe zile, fiind dificil de controlat tocmai din acest punct de vedere. Unii pacienți nu prezintă febră sau anomalii radiologice la prezentarea inițială, ceea ce complică diagnosticul. (4)

COVID-19, mai contagios și mai grav decât gripa sezonieră

Infecția cu Coronavirus (COVID-19) se răspândește mai ușor decât virusul gripal sezonier, existând un procent de persoane infectate cu forme severe mai mare pentru COVID-19 (10-15%) în comparație cu gripa sezonieră (mai puțin de 5%). Formele severe sunt observate în special la persoanele vulnerabile (persoane în vârstă, cu anumite boli cronice, imunodepresie sau obezitate). Aproximativ 40% dintre adulții infectați cu COVID-19 nu prezintă simptome (forme asimptomatice), persoanele în vârstă fiind mult mai predispuse să aibă forme simptomatice. (4)

Boala COVID-19 nu este o simplă gripă! Prin comparație cu gripa sezonieră:

• Specifice COVID-19 sunt în special pierderea bruscă și temporară a mirosului (anosmie) și a gustului (ageuzie);
• Leziunile pulmonare (observate prin scanare CT) sunt deosebite și ușor diferite de cele ale gripei sezoniere;
• În formele severe, pacienții suferă de dificultăți în a-și oxigena sângele și trebuie internați în spital pentru administrare de oxigen. În cele mai grave cazuri, acestea sunt puse în stare de comă artificială și intubate pentru a permite oxigenarea sângelui. (5)

Contaminare

Infecțiozitatea unui pacient este determinată de prezența virusului în diferite fluide corporale și secreții. COVID-19 se transmite cel mai ușor atunci când o persoană infectată vorbește, tușește, strănută și elimină particulele cu virus. Particulele infecțioase rămân în aerul unei încăperi închise zeci de minute și pot călători câțiva metri (se comportă exact ca particulele care alcătuiesc fumul de țigară). Acest mod de contaminare este deosebit de eficient în locurile închise, slab ventilate, unde o persoană bolnavă stă cel puțin 15 minute. (6)

Se pot contamina și obiectele, atunci când particule cu virus ajung pe suprafațe. Persoana care atinge ulterior obiectul, se poate infecta. Pe o suprafață contaminată, virusul SARS-CoV-2 rămâne activ câteva ore sau câteva zile, în funcție de diferiți parametri precum cantitatea de virus, temperatura sau umiditatea mediului ambiant. Potrivit unui studiu publicat în New England Journal of Medicine, SARS-CoV-2 ar putea supraviețui 72 de ore pe plastic, 48 de ore pe oțel, 24 de ore pe carton și 4 ore pe cupru. De aici și necesitatea de a vă spăla frecvent mâinile cu săpun, sau de a folosi în mod regulat un gel hidro-alcoolic. Razele ultraviolete de la soare îl distrug în aproximativ 30 de secunde. (6)

Care este perioada de incubație pentru COVID-19?

Perioada de incubație reprezintă intervalul de timp de la momentul contaminării până la apariția simptomelor. Pentru COVID-19, timpul mediu de incubație este de 5 zile. Persoana infectată împrăștie virusul în jur începând cu a 3-a zi a perioadei de incubație și rămâne contagioasă 7 zile de la dispariția simptomelor. (4), (7) Plasarea în „carantină” (14 zile) încetinește cu siguranță răspândirea virusului. (8)

Simptome asociate

Conform studiilor din Asia, cele mai frecvente simptome constau în febră, tuse, dispnee, producție de spută, mialgie, artralgie, cefalee, diaree, rinoree, dureri în gât. Răspândirea infecției cu COVID-19 în Europa a evidențiat o nouă prezentare a bolii, atipică: pacienți cu disfuncții olfactive și gustative, respectiv pierderea mirosului și a gustului. (9)

Multe virusuri (rinovirusuri, Epstein-Barr, alte coronavirusuri) pot duce la disfuncții olfactive prin inflamarea mucoasei nazale și dezvoltarea rinoreei (secreție nazală în exces), însă infecția COVID-19 este deosebită, nefiind asociată cu rinoree sau obstrucție nazală. (10)

Pierderea mirosului poate apărea înainte, în timpul sau după simptomele generale (febră, tuse, dispnee), bulbul olfactiv fiind semnificativ implicat. Răspândirea rapidă a SARS-CoV în creier este, de asemenea, posibilă, fiind asociată cu o moarte neuronală semnificativă, unde regiuni ale cortexului și a ganglionilor bazali sunt legate de bulbul olfactiv. 85, 6% dintre pacienti raportează disfuncție olfactivă. (4)

Ce trebuie să faceți în caz de simptome COVID-19?

În cazul apariției simptomelor, este obligatoriu să:

• vă izolați fără întârziere;
• contactați medicul dumneavoastră (se poate face și o teleconsultație) sau, în lipsa acestuia, a unui alt medic local (nu mergeți direct la medic sau la camera de urgență a spitalului);
• dacă medicul dumneavoastră vă sfătuiește acest lucru, mergeți la un test screening într-un laborator de analize;
• în așteptarea rezultatelor, odihniți-vă și beți multă apă (apă, ceaiuri de plante, sucuri de fructe, supe);
• dacă este necesar, luați un medicament pentru febră care conține paracetamol;
• acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel de unică folosință când strănutați sau tușiți și apoi aruncați-l;
• spălați frecvent mâinile, mai ales după tuse sau strănut;
• solicitați concediu medical;
• enumerați persoanele cu care ați fost în contact, față de care nu ați respectat distanța de siguranță, cu 2 zile înainte de apariția semnelor bolii până la izolare. (11)

Dacă testul dumneavoastră iese pozitiv, trebuie să vă autoizolați.

În caz de slăbiciune semnificativă sau dificultăți de respirație (respirație scurtă fără efort deosebit, de exemplu doar prin pronunțarea a 3 sau 4 propoziții), apelați de urgență 112. Dacă aveți îndoieli cu privire la un medicament sau la progresia simptomelor, trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră. (11)

Aveți risc crescut pentru a dezvolta forme severe de COVID-19?

Persoanele vulnerabile, care sunt susceptibile de a dezvolta forme grave de COVID-19 și care, prin urmare, trebuie să fie deosebit de vigilente, au:

• peste 65 de ani;
• antecedente cardiovasculare (hipertensiune arterială complicată, în istoric accident cerebrovascular, boală coronariană, chirurgie cardiacă, insuficiență cardiacă stadiul III sau IV NYHA;
• diabet zaharat;
• patologie respiratorie cronică (boală pulmonară obstructivă, astm bronșic sever, fibroză pulmonară, sindrom de apnee în somn, fibroză chistică);
• insuficiență renală cronică;
• cancer activ în tratament;
• obezitate;
• imunosupresie congenitală sau dobândită (infecție HIV necontrolată sau cu limfocite CD4 <200/mm3; în urma unui transplant de organ sau de celule stem hematopoietice);
• ciroză hepatică;
• siclemie sau antecedente de splenectomie;
• trimestrul 3 de sarcină;
• boli neurologice (miastenia gravis, scleroză multiplă, boala Parkinson, paralizie cerebrală, tetraplegie sau hemiplegie, malignitate cerebrală primară). (12)

Prevenție

• Purtați mască pentru a reduce riscul de contaminare cu COVID-19. Persoanele care se infectează în ciuda măștii (sau a unei distanțe fizice suficiente) dezvoltă forme mai puțin severe, chiar asimptomatice, ale bolii. (14)
• Spălați-vă bine mâinile cu apă și săpun (pentru cel puțin 15 secunde) în mod regulat și la fiecare activitate; sunt eficienți și dezinfectanții „leave-in” pe bază de alcool (soluții sau geluri hidro-alcoolice).
• Tușiți și strănutați în pliul cotului.
• Nu vă strângeți mâna pentru a vă saluta.

Distanța dintre oameni este unul dintre elementele esențiale în lupta împotriva COVID-19. Conform ultimelor studii științifice, distanța ideală este de 2 metri. (15)

Tratament

Tratamentul este în primul rând de susținere și implică măsuri de suport pentru a menține funcțiile majore ale organelor pe tot parcursul bolii. Prognosticul este rezervat la pacienții cu boală severă care necesită ventilație invazivă. (10)

Riscul de a dezvolta o formă severă de COVID-19 scade astfel cu 87% la persoanele vaccinate peste 75 de ani, încă de la 7 zile de la injectarea celei de-a doua doze de vaccin. Aceasta înseamnă că au șanse de 9 ori mai puține să fie spitalizate pentru COVID-19 față de persoanele nevaccinate cu vârsta peste 75 de ani. (16)

A treia doză este indicată la cel puțin 6 luni de la vaccinarea primară completă:

• persoanelor cu vârsta peste 65 de ani;
• cu risc crescut de boală severă;
• cadrelor medicale. (13)

De la începutul anului 2021, mai multe vaccinuri COVID-19 sunt disponibile în România:

• Vaccinul BioNTech, Pfizer;
• Vaccinul Johnson & Johnson;
• Vaccinul Moderna;
• Vaccinul Oxford, AstraZeneca. (17)