Cateva consideratii cu privire la sanatatea mentala in perioada pandemiei COVID-19
Pandemia COVID-19 produce incertitudine, ingrijorare si frica. Persoanele afectate de aceasta pandemie pot fi grupate pe baza nevoilor si consecintelor asupra sanatatii lor mentale.
Exista categoria cea mai numeroasa a persoanelor fara tulburare mentala preexistenta care se ingrijoreaza in mod normal si care incearca sa ia cele mai potrivite masuri pentru a se proteja. Nevoia de a ne exprima gandurile, emotiile, sentimentele generate de aceasta noua situatie este stringenta. De aceea este necesar sa stim ce putem face si cum ne putem ajuta acum. Pentru aceasta masurile de prim ajutor psihologic, de consiliere in criza ar trebui sa fie suficiente. Informarea si comunicarea adecvate ar trebui sa fie de ajutor pentru a gestiona anxietatea, ingrijorarea si disforia asociate pandemiei. Problema se va extinde si post pandemie COVID-19 specialistii vorbind despre o pandemie psihologica. De aceea este de dorit sa ne pregatim si pentru urmatoarea etapa, cea a adaptarii cu schimbarea, a ameliorarii ingrijorarilor de orice fel, a anxietatii sau angoaselor, a ameliorarii tristetii sau depresiei post COVID-19.
Cei care au tulburari mentale preexistente dispozitionale, tulburari anxioase, tulburari legate de stres, tendinte obsesive vor prezenta o agravare a simptomatologiei lor. Agravarea va necesita cresterea dozelor terapeutice, asocieri de medicatie, vizite mai dese la psihoterapeut si/sau psihiatru. Cum este reomandata distantarea sociala si este descurajata vizita directa ar trebui utilizate cat mai mult posibil metodele virtuale de comunicare (telemedicina): telefon, WhatsApp, Skype, Zoom.
Abuzul de substante si tulburarile mentale legate de acesta sunt si ele un efect al stresului generat de pandemie.
Lieberman J. A. (2020) consemneaza faptul ca tulburarile mentale severe precum schizofrenia si psihozele afective si nonafective par sa cunoasca o evolutie asemanatoare cu cea din perioade obisnuite, aceasta categorie de pacienti raspunzand cu mai mult calm in perioadele critice comparativ cu persoanele fara acest tip de afectiuni.
Pacientii cu dementa si familiile acestora pot continua sa comunice cu medicul lor prin programari regulate de telemedicina. Aceasta categorie este considerata vulnerabila in ceea ce priveste sanatatea fizica, dar izolarea si distantarea sociala poate aduce si ea agravarea statusului psihologic al acestor pacienti. O atentie deosebita se indreapta si spre cei institutionalizati care manifesta nevoi crescute de suport fizic si psihologic.