Cercetările dezvăluie rolurile nuanțate ale inhibitorilor JAK în inflamație
©
Autor: Airinei Camelia
Cercetătorii de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai au efectuat un studiu avansat asupra inhibitorilor JAK (inhibitorii kinazei Janus), cu accent pe rolurile lor complexe în procesele inflamatorii în diferite tipuri de celule È™i È›esuturi. Studiul, publicat în revista Cell, sugerează necesitatea unei abordări mai precise în utilizarea inhibitorilor JAK pentru a trata o gamă mai largă de tulburări alergice È™i inflamatorii.
Proteina JAK1, un element cheie în comunicarea celulară È™i controlul sistemului imunitar, este vizată de inhibitorii JAK. Studiul a evidenÈ›iat că, deÈ™i inhibitorii JAK1 sunt eficienÈ›i în tratamentul unor boli inflamatorii precum eczema, abordarea lor trebuie să fie mai nuanÈ›ată pentru condiÈ›ii precum astmul. Cercetătorii sugerează că, în loc să blocheze activitatea JAK în neuronii pulmonari, ar putea fi mai eficient să o intensifice.
Cercetarea a inclus un model de È™oarece creat cu o mutaÈ›ie specifică pacientului în gena JAK1, care a ajutat la înÈ›elegerea modului în care această proteină mutantă cauzează boală È™i cum ar putea fi folosită în scopuri terapeutice. S-a constatat că semnalizarea JAK1 activată are efecte specifice È›esutului, inclusiv un rol neaÈ™teptat în reglarea imunitară în neuronii senzoriali pulmonari, unde suprimă inflamaÈ›ia.
Studiul a fost inspirat de cazul unei familii cu o mutaÈ›ie de tip câÈ™tig-de-funcÈ›ie (GOF) a JAK1, care a dus la dezvoltarea unui sindrom imunodisregulator È™i hipereozinofilic, caracterizat prin eczemă severă È™i astm. Această mutaÈ›ie GOF face ca proteina JAK1 să fie mai activă decât în mod normal, ceea ce poate duce la răspunsuri imune excesive È™i probleme de sănătate.
Cercetările anterioare ale echipei au arătat că semnalizarea JAK1 este prezentă È™i în neuroni, influenÈ›ând senzaÈ›ia de mâncărime. În noul studiu, È™oarecii cu aceeaÈ™i mutaÈ›ie genetică ca pacienÈ›ii au fost folosiÈ›i pentru a înÈ›elege mai bine de ce inhibitorii JAK1 funcÈ›ionează pentru unele condiÈ›ii alergice È™i inflamatorii. În neuronii pulmonari ai È™oarecilor, proteina mutantă JAK1 a redus inflamaÈ›ia, dar È™oarecii au prezentat totuÈ™i aceeaÈ™i afecÈ›iune cutanată ca pacienÈ›ii originali, indicând că semnalizarea JAK1 are efecte diferite în diferite celule È™i chiar în acelaÈ™i tip de celulă în diferite părÈ›i ale corpului.
Dr. Kim, autorul principal al studiului, subliniază importanÈ›a înÈ›elegerii semnalizării JAK în diferite părÈ›i ale corpului pentru descoperirea de noi aspecte ale biologiei È™i pentru a oferi o perspectivă asupra modului în care medicamentele JAK ar putea fi utilizate în tratamente inovatoare. Cercetătorii plănuiesc să examineze cum genele suplimentare de-a lungul căii JAK pot informa, de asemenea, modelele specifice È›esutului de boală, deschizând noi direcÈ›ii în cercetarea medicală.
sursa: News Medical
foto: Șoarecii modificaÈ›i cu o genă a pacientului (JAK1 GOF: Neuron) prezintă mai puÈ›ine inflamaÈ›ii pulmonare, mai puÈ›ine celule imunitare È™i producÈ›ie de mucoasă redusă în comparaÈ›ie cu martorii. Image Credit: Kim et al., Cell.
Proteina JAK1, un element cheie în comunicarea celulară È™i controlul sistemului imunitar, este vizată de inhibitorii JAK. Studiul a evidenÈ›iat că, deÈ™i inhibitorii JAK1 sunt eficienÈ›i în tratamentul unor boli inflamatorii precum eczema, abordarea lor trebuie să fie mai nuanÈ›ată pentru condiÈ›ii precum astmul. Cercetătorii sugerează că, în loc să blocheze activitatea JAK în neuronii pulmonari, ar putea fi mai eficient să o intensifice.
Cercetarea a inclus un model de È™oarece creat cu o mutaÈ›ie specifică pacientului în gena JAK1, care a ajutat la înÈ›elegerea modului în care această proteină mutantă cauzează boală È™i cum ar putea fi folosită în scopuri terapeutice. S-a constatat că semnalizarea JAK1 activată are efecte specifice È›esutului, inclusiv un rol neaÈ™teptat în reglarea imunitară în neuronii senzoriali pulmonari, unde suprimă inflamaÈ›ia.
Studiul a fost inspirat de cazul unei familii cu o mutaÈ›ie de tip câÈ™tig-de-funcÈ›ie (GOF) a JAK1, care a dus la dezvoltarea unui sindrom imunodisregulator È™i hipereozinofilic, caracterizat prin eczemă severă È™i astm. Această mutaÈ›ie GOF face ca proteina JAK1 să fie mai activă decât în mod normal, ceea ce poate duce la răspunsuri imune excesive È™i probleme de sănătate.
Cercetările anterioare ale echipei au arătat că semnalizarea JAK1 este prezentă È™i în neuroni, influenÈ›ând senzaÈ›ia de mâncărime. În noul studiu, È™oarecii cu aceeaÈ™i mutaÈ›ie genetică ca pacienÈ›ii au fost folosiÈ›i pentru a înÈ›elege mai bine de ce inhibitorii JAK1 funcÈ›ionează pentru unele condiÈ›ii alergice È™i inflamatorii. În neuronii pulmonari ai È™oarecilor, proteina mutantă JAK1 a redus inflamaÈ›ia, dar È™oarecii au prezentat totuÈ™i aceeaÈ™i afecÈ›iune cutanată ca pacienÈ›ii originali, indicând că semnalizarea JAK1 are efecte diferite în diferite celule È™i chiar în acelaÈ™i tip de celulă în diferite părÈ›i ale corpului.
Dr. Kim, autorul principal al studiului, subliniază importanÈ›a înÈ›elegerii semnalizării JAK în diferite părÈ›i ale corpului pentru descoperirea de noi aspecte ale biologiei È™i pentru a oferi o perspectivă asupra modului în care medicamentele JAK ar putea fi utilizate în tratamente inovatoare. Cercetătorii plănuiesc să examineze cum genele suplimentare de-a lungul căii JAK pot informa, de asemenea, modelele specifice È›esutului de boală, deschizând noi direcÈ›ii în cercetarea medicală.
sursa: News Medical
foto: Șoarecii modificaÈ›i cu o genă a pacientului (JAK1 GOF: Neuron) prezintă mai puÈ›ine inflamaÈ›ii pulmonare, mai puÈ›ine celule imunitare È™i producÈ›ie de mucoasă redusă în comparaÈ›ie cu martorii. Image Credit: Kim et al., Cell.
Data actualizare: 22-12-2023 | creare: 22-12-2023 | Vizite: 985
Bibliografie
Unraveling nuanced roles of JAK inhibitors in inflammation, link: https://www.news-medical.net/news/20231221/Unraveling-nuanced-roles-of-JAK-inhibitors-in-inflammation.aspx ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Originile ciumei au fost identificate
- Noi informații despre răspunsul imun la gripă
- Cercetătorii descoperă un mecanism natural de apărare împotriva gripei care se activează în cavitatea nazală în timpul sarcinii
- Infecțiile urinare recurente ar putea fi tratate cu un medicament antiseptic, în locul antibioticelor utilizate în prezent
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Chist operat recidivat
- Măsea inflamată după o extracție dar fara durere
- Inflamatie ATM
- Administrare vitamine în perfuzie