Grad crescut de insatisfacție în rândul specialiștilor în microbiologie și boli infecțioase din Europa

1 din 5 doctori care profesează în domeniile microbiologiei clinice și al bolilor infecțioase suferă de sindromul burnout, se simt intimidați comparativ cu alte specializări medicale și prezintă un echilibru precar între viața personală și cea profesională, potrivit unui studiu publicat European Journal of Clinical Microbilogy & Infectious Diseases.


Conform studiului, femeile în cauză sunt mult mai afectate comparativ cu bărbații, în special în regiunile sudice și estice ale continentului.

Aproximativ 22% dintre cei intervievați au declarat că au fost intimidați la locul de muncă. Mulți dintre aceștia au raportat manifestări ale sindromului burnout, inclusiv epuizare (63%), sentimente de frustrare (68%) și subapreciere (48%). Femeile, în particular, au fost mai predispuse să resimtă că „dobânesc mai puțin în comparație cu meritele acestora”.

Bărbații, în schimb, au fost mai predispuși să apeleze la consumul de alcool, cum sunt de exemlu doctorii din țările nordice și vestice ale Europei (34%).

Aproximativ 63% dintre doctorii intervievați au declarat că lucrează peste orele normale de lucru, iar acest lucru face parte din „rutină”, ceea ce ar putea influența negativ abilitatea lor de a-și îndeplini angajamentele în viața personală.

Studiul a arătat discrepanțe în ceea ce privește concediul parental în perioada de formare profesională a microbiologilor clinicieni și a specialiștilor în boli infecțioase, mai accentuate în țările din sudul și estul Europei, afectând mai ales femeile.

Sondajul a inclus 416 doctori  din Europa, cu vârsta medie de 32 de ani și a fost adresat online, sub anonimitate de către Trainee Association of the European Society of Clinical Microbiology and Infectious Disease. Rezultatele reflectă condițiile de lucru deficitare și nivele îngrijorătoare de insatisfacție profesională, respectiv personală, în rândul tinerilor specialiști în microbiologie și boli infecțioase. Datele pot fi extrapolate însă și la alte specializări medicale.

Diferențele între mediul de lucru, respectiv oportunitățile din țările nord-vestice în comparație cu cele din sud-estul Europei pot încuraja „exportul” de medici din regiunile defavorizate, cu riscul de a crea astfel un deficit de specialiști în aceste zone.

„Chestiuni precum echitatea și asigurarea condițiilor optime pentru dezvoltare profesională sunt preocupări majore pentru European Society of Clinical Microbiology and Infectious Disease. În prezent microbiologia medicală și bolile infecțioase nu sunt recunoscute drept specialități medicale individuale în toate țările europene, printre care Spania și România.”

„Echilibrul între viața personală și cea profesională sunt important atât pentru medic ca individ, dar și pentru pacienții care suferă de boli infecțioase, deoarece aceste componente pot influența calitatea actului medical.”Astfel „recunoașterea profesiei și îmbunătățirea programelor de mentorat pentru tinerii specialiști în microbiologie medicală și boli infecțioase sunt soluțiile care se așteaptă în viitor, existând tatonări la nivel guvernamental în acest sens.”

Sursa: Medical Xpress