Cefaleele și migrenele cresc riscul de demență

Numeroase studii desfășurate de-a lungul ultimilor ani au s-au concentrat asupra asocierii dintre cefalee, migrenă sau alte dureri de cap și demența, concluzia fiind aceea că există o relație pozitivă între migrenă și demență.
Migrena, descrisă ca o suferință cronică și caracterizată prin dureri de cap moderat-severe, are un impact substanțial asupra riscului de declin al memoriei, așadar poate reprezenta un factor de risc pentru demență. Unul dintre aceste studii, ce urmează să fie publicat în cursul acestui an în Journal of Alzheimer‘s Disease, a urmărit asocierea dintre migrene și demență la peste 6.000 de persoane de pe teritoriul Regatului Unit.

Au fost analizate datele obținute de către specialiști de la 67 de clinici din Marea Britanie în perioada 1997-2016, la persoane cu vârsta cuprinsă între 60 și 80 de ani, majoritatea de sex feminin (72,9% dintre subiecți). Eșantionul de studiu a inclus 3.727 de persoane diagnosticate cu migrenă și alte 3.727 de persoane fără un diagnostic de migrenă, care nu aveau un diagnostic de demență sau deficiență cognitivă ușoară înainte sau la data indexului.

Rezultatele studiului, obținute la zece ani de la colectarea inițială a datelor, au confirmat faptul că incidența demenței este mai mare la persoanele cu migrene. Totodată, a existat o asociere pozitivă între diagnosticul migrenei și boala Alzheimer, însă doar la femei. În cadrul studiilor au fost evidențiate diferențe semnificative între sexe, femeile fiind predispuse să se confrunte cu migrene mai severe decât bărbații, ceea ce ar putea explica rata mai mare a diagnosticului de demență la femei.

Mecanismele care stau la baza relației dintre demență și migrenă nu au fost pe deplin înțelese, din cauza inexistenței unei adaptări simultane între studii. O altă limitare a studiului o reprezintă vârsta subiecților. Deși prevalența durerilor de cap migrene este cea mai ridicată la adulții tineri și tinde să scadă odată cu vârsta, această cercetare a inclus doar participanții cu vârste cuprinse între 60 și 80 de ani. Tocmai din acest motiv, studii ulterioare vor fi necesare pentru a putea confirma concluzia incipientă a cercetătorilor. Karel Kostev, autorul corespondent al cercetării a emis un comunicat în care au fost prezentate asocieri pozitive inclusiv între demență și osteoporoză sau epilepsie și demență. Totodată, există asocieri negative între anumite medicamente, precum antidepresive, antiepileptice sau antihipertensive și incidența demenței.

Sursa: Science Daily