Ce se întâmplă în corpul nostru dacă mâncăm insecte? (studiu)

O revizuire sistematică publicată în Nutrients examinează beneficiile pentru sănătate ale proteinelor de insecte prin analizarea studiilor umane. Revizuirea evidențiază valoarea nutrițională și potențialele proprietăți medicinale ale insectelor comestibile. Acestea sunt considerate o sursă de hrană durabilă datorită cerințelor reduse de hrană, apă și pământ, precum și emisii reduse de gaze cu efect de seră. Revizuirea se concentrează pe studii controlate randomizate și studii de evaluare a alergenității efectuate pe adulți umani.
Studiile selectate investighează diferite rezultate, cum ar fi absorbția fierului, absorbția aminoacizilor și sinteza proteinelor musculare, reglarea apetitului, microbiota și tratamentul bolilor. Produsele pe bază de insecte derivate din greieri, viermi de făină mai mici și viermi de mătase au fost testate în aceste studii. Analiza relevă că absorbția fierului diferă în funcție de conținutul de fitat al meselor consumate. Ingestia de mese pe bază de insecte cu conținut scăzut de fitat duce la o absorbție semnificativ mai scăzută a fierului în comparație cu placebo, în timp ce nu se observă nicio diferență semnificativă pentru mesele bogate în fitat. Cu toate acestea, nivelurile plasmatice ale hemoglobinei și feritinei rămân comparabile, indiferent de conținutul de fitat al mesei.

În ceea ce privește absorbția aminoacizilor și sinteza proteinelor musculare, nu există diferențe semnificative în nivelurile de aminoacizi esențiali postprandiali între sursele de proteine ​​ale insectelor și alte surse de proteine. Cu toate acestea, consumul de proteine ​​de insecte este asociat cu vârfuri mai scăzute și întârziate de aminoacizi. În ceea ce privește biomarkerii bolilor metabolice, proteinele de insecte conduc la niveluri comparabile de glucoză din sânge, dar la niveluri mai scăzute de insulină în comparație cu proteinele din soia, zerul și carnea de vită. Nivelurile mediatorilor inflamatori sunt, de asemenea, mai scăzute după consumul de mese pe bază de insecte.

Analiza constată că produsele alimentare pe bază de insecte nu au un impact semnificativ asupra reglării apetitului, cu excepția rapoartelor de indigestie și senzație de foame redusă în unele studii. Un studiu raportează modificări ale microbiotei intestinale după consumarea unei mese pe bază de insecte, inclusiv scăderea nivelului de Lactobacillus spp. și niveluri crescute de Bifidobacterium. Un alt studiu evaluează eficacitatea terapeutică a granulelor de viermi de mătase Caoshi la pacienții cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și constată îmbunătățiri ale simptomelor și activității respiratorii.

În studiile de evaluare a alergenității, anafilaxia alimentară severă este raportată într-un studiu de caz care implică un bărbat alergic la acarienii de praf de casă după ingestia de viermi de făină. Este identificată reactivitatea încrucișată între alergenii de greier și creveți, împreună cu reactivitatea încrucișată între alergenii de vierme galben, creveți și acarienii de praf de casă. Tratamentele termice reduc parțial reactivitatea încrucișată între acești alergeni.

În general, revizuirea demonstrează că proteinele insectelor oferă aminoacizi esențiali și diverse beneficii pentru sănătate comparabile cu alte surse de proteine. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin siguranța și avantajele încorporării insectelor comestibile în dieta umană obișnuită.

sursa: News Medical
foto: Girts Ragelis/Shutterstock.com