Ce se întâmplă când te internezi cu COVID

Până la momentul actual, COVID-19 sau infecția cu SARS-CoV-2, a afectat la nivel global aproximativ 244 milioane de oameni, cu aproape 5 milioane de decese. (1)
Dacă ne-am infectat sau credem că avem COVID, iar simptomele sunt ușoare, este important să ne izolăm pentru a proteja restul persoanelor din comunitate. De asemenea, este recomandat să ne odihnim, să ne hidratăm corespunzător și dacă medicul indică, să luăm acetaminofen sau alte tratamente suportive care ne vor ajuta sa trecem mai ușor prin boală. Mai mult, trebuie sa păstrăm legătura cu un medic, având în vedere că simptomele se pot agrava, cu apariția dispneei și a altor fenomene respiratorii. (2)

Este important să solicităm ajutor medical de urgență dacă apar următoarele semne și simptome:

• Dispnee (dificultate în respirație)
• Durere continuă sau senzație de presiune la nivelul toracelui
• Oboseală exagerată
• Confuzie, alterarea statusului mental
• Apariția cianozei (culoarea albastră a pielii) sau a tegumentelor palide, gri (2)

Ce se întâmplă când te internezi cu COVID

În cazul în care se decide internarea în spital a unei persoane cu suspiciune de COVID, aceasta va fi repartizată într-un salon pentru suspecți COVID, urmând sa fie transferată ulterior într-un salon cu pacienți confirmați COVID, dacă testul RT-PCR SARS-CoV-2 reiese pozitiv. Acolo există posibilitatea de a împărți salonul cu alți pacienți pozitivi. De asemenea, locul unde urmează să fie îngrijtă va depinde de grupa de vârstă, durata de spitalizare și spațiile disponibile pe secție. (3)

Pe parcursul internării, pacientul va fi examinat din punct de vedere clinic și biologic. Astfel, i se va lua periodic temperatura, tensiunea arterială, pulsul, saturația oxigenului. Dacă necesită ajutor pentru a se alimenta sau spăla, va fi ajutat de către infirmiere. (3)

În cadrul vizitei la pacient, doctorul se va interesa zilnic de starea acestuia, cu recoltare de analize de sânge pentru monitorizarea evoluției bolii. (3)

Oxigenotarapia este tratamentul de bază pentru pacienții confirmați pozitiv cu COVID. Astfel, dacă saturația oxigenului este prea scăzută, pacienților li se va administra oxigen pe narine sau pe mască. Totuși, daca saturația nu se corectează la oxigenoterapie pe narine sau mască, atunci medicul poate lua decizia de instaurare a ventilației mecanice invazive sau non-invazive, în secția de terapie intensivă. (3) De asemenea, dacă crește necesarul de substanțe vasoactive pentru menținerea tensiunii arteriale, atunci pacientul va fi transferat în secția de terapie intensivă. (4)

Pentru o hidratare corespunzătoare, bolnavilor li se vor pune perfuzii intravenoase cu soluții hidro-electrolitice. (4)

Echipa medicală va fi îmbrăcată în echipament de protecție împotriva infecției cu SARS-CoV-2, respectiv va purta un combinezon sau un halat special, mănuși și mască. (3)

Din păcate, nu sunt permise vizitele la pacienții cu COVID, decât în situații foarte speciale. Aparținătorii pot ține legătura cu persoanele dragi internate sau cu medicul curant prin intermediul telefonului mobil, laptopului sau a tabletei. (3)

Durata internării variază în funcție de severitatea simptomelor, unii pacienți ajunși în secția de terapie necesitând până la 2 saptămâni de spitalizare. (4)

Este important de știut că bolnavii care se externează din spital nu sunt neapărat pe deplin recuperați, mai ales cei care au fost internați în ATI. Efectele șederii în spital, precum și ale trecerii prin boală ar putea persista timp câteva luni, chiar ani de zile. Una dintre cele mai mari provocări este recuperarea tonusului muscular și revenirea la activitățile fizice obișnuite. De asemenea, după externarea din spital, poate persista o stare de confuzie sau dezorientare, anxietate, depresie. Cea mai bună soluție pentru prevenirea acestor stări este evitarea sau utilizarea celei mai mici doze necesare de sedative în spital. Acest lucru poate ajuta pacientul să rămână activ din punct de vedere mental și psihic. (4)