Când sunt indicate probioticele și de ce

Probioticele, microorganisme vii găsite sub formă de suplimente alimentare sau în alimentele fermentate, inclusiv în iaurt, sunt utilizate de către om pentru efectele lor potențial benefice asupra organismului. Microorganismele din produsele probiotice, precum bacteriile lactobacillus sau bifidobacterium, similare sau identice cu microorganismele din corpul uman, pot ajuta la menținerea unui nivel normal al bacteriilor cu potențial dăunător din organism.

La momentul actual există numeroase cercetări care investighează efectele probioticelor asupra sănătății, multe dintre rezultate susținând ipoteza conform căreia efectele consumului de probiotice asupra sănătății sunt unele pozitive. (1, 2)

Bacteriile probiotice sunt adesea prezentate ca fiind benefice pentru sporirea protecției organismului împotriva agenților infecțioși. Una dintre ipotezele probate de cercetători spune că probioticele pot modula răspunsul imun, ceea ce ar duce la o îmbunătățire a imunității. Deși studiile nu au descoperit mecanismele implicate în procesul de modulare al răspunsului imun, datele actuale sugerează că probioticele pot modula sistemul imunitar prin promovarea sistemelor endogene de apărare ale gazdei, modificând astfel diverși parametri imunitari. Dovezile actuale sugerează însă că efectele asupra sistemului imunitar ar putea fi diferite la subiecții sănătoși, în comparație cu cei cu diferite afecțiuni. În plus, datele sugerează că efectele imunomodulatoare pot depinde de starea imună a gazdei și de doza de probiotice administrată. (2, 3, 4)

În ce afecțiuni sunt indicate probioticele?

Bacteriile probiotice sunt utilizate în prezent pentru reducerea incidenței sau a duratei anumitor boli diareice, precum și pentru prevenirea alergiei alimentare induse de laptele de vaci la copii. Probioticele pot fi însă indicate în numeroase alte afecțiuni, inclusiv a unei game largi de afecțiuni gastrointestinale, precum colita indusă de bacteria clostridium difficile, enterocolita sau sindromul de colon iritabil. (1, 2, 3)

Diaree

Efectul benefic al probioticelor în reducerea incidenței sau a duratei anumitor boli diareice este poate cea mai fundamentată mențiune de sănătate asociată cu administrarea probioticelor. O meta-analiză condusă de cercetători de la Universitatea Mazandaran din Iran a constatat că probioticele au un efect pozitiv în reducerea duratei diareei acute cu rotavirus la copii. În schimb, efectul benefic al probioticelor împotriva diareei bacteriene, în special diareea asociată cu antibiotice și diareea călătorilor, rămâne nedovedit, rezultatele studiilor fiind unele contradictorii. Cele mai frecvent utilizate tulpini probiotice împotriva afecțiunilor diareice sunt lactobacillus, bifidobacterium și saccharomyces. (5, 7)

Cancer

Există o serie de studii care sugerează că unii membri ai microbiotei intestinale influențează debutul carcinogenezei prin producerea de enzime care suprimă sistemul imunitar. Datele preliminare sugerează că probioticele, cu precădere L. acidophilus și Lactobacillus, pot proteja împotriva activității cancerigene a microbiotei intestinale. (2, 5)

Rinita alergică

Există numeroase cercetări care analizează efectele probioticelor asupra afecțiunilor alergice, rezultate benefice fiind obținute doar în privința rinitei alergice, o afecțiune caracterizată printr-o inflamație a mucoasei nazale. O analiza a 23 de studii la care au participat peste 1.900 de persoane arată că probioticele pot fi utile pentru îmbunătățirea simptomelor și a calității vieții pacienților cu rinită. Cu toate acestea, nu au fost făcute recomandări cu privire la utilizarea probioticelor. (2, 3, 5)

Alte afecțiuni gastro-intestinale

Multiple studii au evaluat eficacitatea probioticelor pentru prevenirea și tratamentul unor afecțiuni gastrointestinale comune, inclusiv diverticulită, bolile inflamatorii intestinale și infecția cu Helicobacter pylori. În ciuda rezultatelor promițătoare obținute în studiile efectuate pe animale, cercetătorii atrag atenția asupra necesității efectuării unor studii mai mari, randomizate dublu-orb, pentru a putea confirma sau infirma beneficiile probioticelor în tratarea afecțiunilor gastrointestinale. (2, 5)

Când sunt indicate probioticele?

Probioticele sunt indicate cu precădere atunci când se suspectează o diminuare a cantității bacteriilor benefice, pentru restabilirea echilibrului dintre bacteriile sănătoase și cele nesănătoase. Probioticele sunt utilizate în mod obișnuit pentru a reduce simptomele gastrointestinale care nu se datorează bolilor acute. Preparatele probiotice disponibile în farmacii pot fi administrate cu moderație de către aproape orice persoană, cu mici restricții.

Nu este recomandată utilizarea probioticelor de către copii sau de către adulții tratați pentru cancer sau cu tulburări ale sistemului imunitar. Indicate cu precădere în anumite patologii, pentru potențialele lor efecte benefice, probioticele trebuie utilizate conform prescripției medicului sau farmacistului. (5, 6)

De ce sunt indicate probioticele?

Afirmațiile potrivit cărora ingestia regulată de probiotice contribuie la un stil de viață sănătos a determinat mulți oameni să consume cu regularitate produse probiotice. Cu toate acestea, la momentul actual nu există suficiente studii care să confirme afirmațiile conform cărora oamenii sănătoși beneficiază de aportul regulat de probiotice. Studiile actuale confirmă însă eficiența probioticelor pentru reducerea incidenței scaunelor diareice. Din acest motiv, consumul de probiotice este recomandat cu moderație, în cazuri limitate, cu precădere în timpul unor afecțiuni gastrointestinale ce se manifestă prin eliminarea de scaune diareice. (1, 5, 6)