Balonare imediat după masă - cauze și tratament

Descrisă ca o senzație de dilatare a abdomenului din cauza gazelor în exces acumulate în intestine, balonarea este una dintre cele mai frecvente tulburări gastrointestinale. Conform cercetărilor, aproximativ 15%-30% din populația globală s-a confruntat cel puțin o dată pe parcursul vieții cu un episod de balonare. În majoritatea situațiilor, balonarea apare imediat după masă, alimentația reprezentând cauza principală. Există, însă, situații în care balonarea poate să semnaleze probleme majore de sănătate. (1)

Balonarea după masă: care sunt cauzele?

Disconfortul de la nivel abdominal, asociat adesea cu distensia sau creșterea vizibilă în dimensiuni a circumferinței abdominale, în zona dintre șold și piept, poate avea diverse cauze. Atunci când balonarea apare după masă, cauzele cele mai comune sunt:

Intoleranța alimentară

Sentimentul acut de balonare după masă este un simptom tipic al intoleranței sau al alergiilor alimentare. Producția de gaze în exces este unul dintre rezultatele consumului de alimente care nu sunt bine tolerate de către organism. Persoanele care suferă de boală celiacă prezintă riscuri crescute de a avea episoade de balonare, în urma consumului de alimente care conțin gluten. De altfel, cele mai comune intoleranțe alimentare sunt cele la gluten, fructoză și lactoză. (1) (3) (4)

Consumul de alimente bogate în fibre de origine vegetală

Fermentația alimentelor bogate în carbohidrați proveniți din alimentele de origine vegetală determină atragerea de fluide în abdomen, într-o cantitate mai mare decât în mod normal. De asemenea, la nivel abdominal este crescută cantitatea de gaze. Din acest motiv, persoanele cu un intestin sensibil sau cei cu motilitate intestinală anormală pot să se simtă balonați, să aibă crampe abdominale sau episoade diareice. Fasolea, lintea, cerealele integrale, broccoli, varza de Bruxelles, ceapa, conopida, merele și portocalele sunt doar câteva dintre alimentele bogate în fibre, al căror consum ar trebui să se facă cu moderație, pentru a se evita balonarea. (2) (3)

Consumul băuturilor carbogazoase

Acestea conțin dioxid de carbon, un gaz care se poate acumula în tractul gastrointestinal, provocând balonări. Consumul cu moderație al băuturilor carbogazoase ar putea elimina în totalitate riscul de apariție al balonărilor. (3)

Înghițirea aerului

Mestecarea cu gura deschisă a alimentelor sau a gumei, vorbitul în timpul mesei, cât și alimentarea rapidă reprezintă obiceiuri nesănătoase, deoarece astfel sunt înghițite cantități excesive de aer. Aerul înghițit se poate acumula apoi în tractul gastrointestinal, provocând balonarea la anumiți oameni. Consumul de lichide în timpul mesei ar putea, de asemenea, să conducă la ingerarea unor cantități mari de aer. (3) (4) (5)

Supraalimentarea

Excesul alimentar pe termen lung are efecte negative asupra sănătății fizice, conducând la apariția kilogramelor în plus. Pe termen scurt, excesele alimentare pot provoca senzația de presiune intraabdominală și mărirea în dimensiuni a stomacului. Indigestia alimentară este considerată una dintre cauzele principale care pot determina balonarea. (2)

Balonarea care nu are legătură cu alimentația: care sunt cauzele?

Modificările hormonale

Conform studiilor, prevalența balonărilor este mai mare în cazul femeilor, motivul principal fiind fluctuațiile hormonale cu care acestea se confruntă în timpul ovulației, atunci când producția de progesteron este crescută. Din cauza creșterilor concentrației hormonilor androgeni, mușchii abdominali se relaxează, tranzitul intestinal fiind mai lent. Balonările se pot agrava în perioada perimenopauzală, urmând ca după menopauză să se remarce o scădere semnificativă a frecvenței episoadelor de disconfort abdominal. (7) (8)

Stresul

Controlul asupra intestinelor este parțial exercitat de sistemul nervos central, astfel că modul în care organismul efectuează procesele digestive poate să fie influențat de stările psihice. Un eveniment stresant va influența într-un mod negativ funcționarea sistemului digestiv, în situații severe determinând inclusiv scăderi ale fluxului sanguin sau al nivelului de oxigen de la nivelul stomacului. În plus, stresul este considerat un factor de risc pentru unele boli gastrointestinale, precum boala de reflux gastroesofagian, sindromul intestinului iritabil, ulcer peptic sau boala intestinului inflamator. Din cauza faptului că balonarea este unul dintre simptomele frecvente ale bolilor menționate, putem considera stresul o cauză a balonării, însă fără a fi obligatoriu ca simptomul să se instaleze după masă. (6)

Anumite condiții medicale

Balonarea după masă poate să fie un efect secundar al unei afecțiuni care influențează tranzitul sau digestia alimentelor. Persoanele diagnosticate cu sindrom de intestin iritabil pot sesiza o ușoară senzație de balonare, în special seara. De asemenea, balonarea este un simptom al ulcerului gastric, al gastroparezei și al anumitor tipuri de cancer, precum cel ovarian sau de colon. În situația în care balonarea este prezentă în mod constant, pentru o perioadă lungă de timp, chiar și după ce factorii de risc au fost eliminați, este necesară o evaluare a stării de sănătate. Vizita la medic este recomandată atunci când există simptome asociate balonării. Aceste simptome pot include:

• constipație,
• dureri la nivelul abdomenului,
• diaree,
• oboseală,
• pierderi în greutate,
• iritații cutanate. (2) (3) (4)

Tratament

La momentul actual nu există tratament universal pentru balonare sau distensie, fiecare pacient necesitând un plan individualizat de tratament. Abordarea trebuie să fie una pluridisciplinară, deoarece la baza balonării poate sta o boală. Atunci când în urma investigaților nu există o suspiciune de boală, se recurge la eliminarea factorilor de risc cunoscuți drept cauze ale balonării, în scop preventiv. În timpul episoadelor de disconfort abdominal, simptomele pot fi atenuate cu ajutorul medicamentelor. (1) (10)

Probioticele

Eliberate fără prescripție medicală, suplimentele alimentare care conțin bacterii probiotice pot să ofere o îmbunătățire a severității balonărilor, prin echilibrarea bacteriilor existente la nivelul intestinelor. Anumite tipuri de iaurturi conțin cantități mici de probiotice, aducând astfel multiple beneficii organismului. Persoanele care nu au intoleranță la lactate pot consuma iaurturi probiotice în cazuri de balonare ușoară. (1) (10)

Antispastice

Afecțiunile spastice ale tractului gastrointestinal, care pot provoca balonările după masă, precum sindromul de colon iritabil, gastrita, enterita sau esofagita, pot fi tratate cu ajutorul medicamentelor antispastice. Cele mai utilizate sunt bromura de otiloniu și bromura de pinaveriu, adesea în combinație cu simeticonă. (1) (10)

Rifaximin

Vândut în România sub denumirea de Normix, Rifaximin este cel mai studiat antibiotic pentru tratamentul. În cadrul studiilor s-a dovedit faptul că ameliorarea simptomelor de balonare este una semnificativă, de aproximativ 41%, în cazul celor care au consumat acest medicament. (1) (10)

Dieta low FODMAP

Recomandată adesea persoanelor care suferă de sindromul de colon iritabil, dieta poate ajuta la ameliorarea balonării. Dieta low fodmap presupune reducerea aportului monozaharidelor, oligozaharidelor, dizaharidelor și al poliolilor fermentabili. Alimentele care au un conținut scăzut al compușilor amintiți anterior și care sunt recomandate pentru a fi consumate în cadrul dietei:

• anumite fructe și legume (banane, afine, kiwi, limes, mandarine, portocale, papaya, ananas, căpșune, ardei gras, morcovi, vinete, struguri, roșii, spanac sau dovlecei),
• lactate (brânză cheddar sau lapte fără lactoză),
• uleiuri (de cocos sau de măsline),
• cereale integrale,
• proteine de origine animală (ouă, carne de vită, pui, pește, porc sau miel),
• semințe (in, dovleac, susan sau florea soarelui),
• nuci (migdale, arahide, nuci de macadamia sau nuci de pin).

În ceea ce privește băuturile, acestea nu trebuie să fie îndulcite, recomandat fiind să se consume apă, cafea, ceai verde, ceai de mentă, ceai alb sau ceai negru. Sunt de evitat băuturile carbogazoase sau cele care conțin îndulcitori artificiali. (1) (9) (10)