Alimentația dezordonată și anumite alimente sunt legate de un risc mai mare de incontinență urinară la femeile de vârstă mijlocie

Tulburările planșeului pelvin la femei includ probleme de incontinență urinară și fecală, dar și dificultăți de golire intestinală (constipație). Prevalența acestor tulburări crește odată cu vârsta, iar factori precum greutatea corporală, scăderea estrogenilor și istoricul reproductiv pot facilita slăbirea structurii musculare pelvine. Numeroase studii au arătat că obezitatea și stresul mecanic asupra pelvisului (de exemplu prin creșterea presiunii abdominale) cresc riscul acestor tulburări. Pe de altă parte, comportamentul alimentar și calitatea generală a dietei (mai ales raportul dintre nutrienți esențiali și macronutrienți specifici) pot influența funcția musculară, inclusiv la nivelul planșeului pelvin.
Un studiu recent realizat la Universitatea din Jyväskylä, Finlanda, a analizat date secundare colectate în cadrul unui proiect mai larg („Estrogenic Regulation of Muscle Apoptosis”) desfășurat în Finlanda, între 2015 și 2016.

• Participante: Femei cu vârste între 47 și 55 de ani, recrutate printr-un eșantion aleator din populația locală (n = 6878 inițial). S-au aplicat criterii de excludere (de exemplu IMC > 35, afecțiuni cu impact major asupra funcției musculare, anumite medicamente). În final, 1098 de participante au completat chestionare relevante despre simptome pelvine, stil alimentar și consum de diverse alimente.
• Tulburările planșeului pelvin: Fiecare femeie a raportat (răspuns da/nu) dacă, în ultima lună, a avut:

• Incontinență urinară de efort (tuse, efort fizic),
• Incontinență urinară imperioasă (cu senzație puternică de urgență),
• Incontinență fecală,
• Constipație sau dificultăți la defecație.

• Comportamentul alimentar: Participantele și-au clasificat stilul alimentar în patru categorii:

• Stil alimentar considerat „normal” (fără restricții repetate și fără excese),
• Tendință de supraalimentare,
• Tendință de restricționare a alimentației,
• Alternarea perioadelor de restricție cu cele de supraalimentare.
Pentru analiza statistică, s-a considerat „alimentație dezordonată” orice abatere de la stilul „normal”.

• Consumul unor alimente/băuturi: A fost raportată frecvența de consum a unor produse cu potențial de a agrava (cafea, băuturi îndulcite, produse tip fast-food, produse gata preparate etc.) sau de a proteja (fructe, legume proaspete, cereale integrale) funcția pelvină. De asemenea, s-a calculat un scor global al calității dietei.
• Analize: Modele de regresie logistică au fost folosite pentru a identifica asocieri între stilul alimentar, consumul anumitor alimente și apariția tulburărilor pelvine, ajustându-se pentru factori precum vârsta, menopauza, activitatea fizică și IMC.

Rezultate

Alimentația dezordonată și simptomele planșeului pelvin

• Femeile cu stil alimentar dezordonat (supraalimentare, restricționare sau combinație) au avut riscuri crescute de incontinență urinară de efort și de constipație comparativ cu cele cu stil alimentar normal.
• Totuși, după ajustarea suplimentară pentru IMC, asocierile au devenit nesemnificative statistic, sugerând că excesul ponderal joacă un rol mediator important.

Alimentele procesate, fast-food și incontinența urinară

• Femeile care consumau mai frecvent preparate tip fast-food și produse gata preparate au prezentat riscuri mai mari de incontinență urinară (atât de efort, cât și urgență).
• Un regim alimentar bogat în produse sărace în nutrienți și bogate în grăsimi ar putea provoca inflamație și obezitate, ceea ce favorizează simptomele de incontinență.

Cafea, alcool și alte băuturi

• În mod surprinzător, consumul de cafea, băuturi îndulcite sau băuturi de tip „dietetic” nu a fost asociat semnificativ cu simptomele de incontinență în acest studiu.
• În schimb, un consum ușor de alcool s-a corelat cu un risc mai mic de constipație, ceea ce este în linie cu observații anterioare conform cărora alcoolul poate stimula motilitatea intestinală.

Fructele și dieta de calitate mai înaltă - factor protector

• Participantele care consumau fructe zilnic au avut o probabilitate mai redusă de incontinență de efort.
• Scorul global al calității dietei s-a dovedit protector: dietele mai echilibrate au fost asociate cu un risc scăzut de incontinență urinară de efort.
• Aportul de fibre (ex. cereale integrale) poate ajuta la reglarea tranzitului intestinal, dar la persoanele cu simptome de constipație, efectele pot fi variabile.

Incontinența fecală

Asocierile între fecal incontinence și stilul alimentar nu au fost concludente, probabil din cauza numărului mic de cazuri (doar 34 femei raportau incontinență fecală).

Discuții și concluzii

Acest studiu pe femei de vârstă mijlocie arată că există posibile legături între comportamentul alimentar și apariția simptomelor tulburărilor planșeului pelvin:
Alimentația dezordonată pare să crească riscul de incontinență urinară și constipație, în mare parte prin creșterea excesului ponderal (IMC mai mare).
Consumul frecvent de fast-food și de alimente gata preparate se corelează pozitiv cu incontinența de efort și urgență, în timp ce o dietă mai bogată în fructe și cu un scor global de calitate mai ridicat pare protector.
Dincolo de aspectul nutrițional, factorii asociați cu menopauza și IMC se dovedesc, de asemenea, determinanți majori ai acestor simptome.

Deși nu oferă o dovadă de cauzalitate, rezultatele sugerează că un stil alimentar echilibrat, cu accent pe reducerea consumului de alimente ultraprocesate și pe menținerea unei greutăți normale, poate ajuta la prevenirea sau ameliorarea unora dintre simptomele tulburărilor planșeului pelvin. În perspectiva clinică, intervențiile care vizează atât optimizarea greutății corporale, cât și adoptarea unui comportament alimentar adecvat ar putea fi benefice pentru sănătatea pelvină la femeile de vârstă mijlocie.

E necesară o abordare viitoare prin studii longitudinale, care să clarifice cauzele și să confirme dacă modificările dietare pot îmbunătăți semnificativ simptomele tulburărilor planșeului pelvin.