Femeile experimentează simptomele de perimenopauză mult mai devreme decât se aștepta

Cercetarea de la Universitatea din Virginia Health și aplicația Flo pentru sănătatea femeilor analizează simptomele, severitatea și comportamentul de căutare a asistenței medicale în perioada perimenopauzei la femeile din Statele Unite, evidențiind că tranziția către menopauză este marcată de o varietate de simptome fizice și psihologice care afectează în mod semnificativ calitatea vieții. Deși se presupune că perimenopauza apare în jurul vârstei medii de 47,5 ani, rezultatele indică că o proporție notabilă de femei experimentează simptome marcate chiar la vârste mai tinere.
Perimenopauza reprezintă perioada de tranziție care precede și include ultimul ciclu menstrual, fiind asociată cu modificări hormonale care duc la apariția unor simptome diverse. Cu toate că această etapă este o parte naturală a vieții, multe femei se simt nepregătite și neinformate despre ceea ce pot experimenta și, de asemenea, întâmpină dificultăți în a primi sprijin adecvat din partea sistemului de sănătate și a mediului profesional. Studiul subliniază nevoia de cercetări robuste pentru a înțelege mai bine aceste simptome și pentru a îmbunătăți educația și asistența oferite femeilor în această perioadă.

Obiective și metodologie

Obiectivul principal al studiului a fost de a evalua severitatea simptomelor perimenopauzei și de a analiza ratele de consult medical și confirmare clinică a perimenopauzei într-un eșantion de femei cu vârste de 30 de ani și peste. Participantele au completat un sondaj online, care a inclus întrebări privind simptomele experimentate, consultările medicale legate de perimenopauză și evaluarea severității simptomelor prin intermediul scalei Menopause Rating Scale (MRS). Studiul a analizat de asemenea asocierea dintre scorurile MRS și statusul perimenopauzal confirmat de un medic, precum și relația dintre simptomele legate de ciclul menstrual și severitatea generală a simptomelor.

Rezultate

Din cele 4432 de femei care au completat sondajul, media vârstei a fost de aproximativ 42,6 ani, majoritatea identificându-se ca fiind de origine caucaziană. Ratele de consultare medicală pentru simptomele perimenopauzei au crescut odată cu vârsta, fiind cele mai ridicate la femeile de peste 56 de ani, însă s-a remarcat că și în grupurile de vârstă mai tinere (30–35 ani) un număr semnificativ de femei au fost informate de către un medic că sunt în perimenopauză.

Analiza simptomelor a evidențiat că anumite manifestări – precum absența menstruației pentru perioade de 60 de zile sau 12 luni, bufeurile, uscăciunea vaginală, durerea la penetrarea inițială, frecvența urinară, neregularitățile ciclului și palpitațiile – sunt mai frecvent asociate cu statusul perimenopauzal confirmat clinic. Utilizarea scalei MRS a arătat că severitatea simptomelor crește odată cu vârsta, cu cele mai ridicate scoruri totale și ale domeniilor urogenital și somato-vegetativ în grupa de 51–55 ani, însă și femeile mai tinere prezentau simptome moderate sau severe într-o proporție considerabilă.

În plus, analiza detaliată a simptomelor ciclului menstrual a relevat că femeile care raportează neregularități sau absența prelungită a ciclului au scoruri MRS mai ridicate, confirmând rolul acestor indicatori în definirea stadiilor perimenopauzale conform criteriilor STRAW+10.

Interpretare și implicații

Studiul evidențiază faptul că, deși consultările medicale legate de perimenopauză se intensifică odată cu înaintarea în vârstă, o proporție semnificativă de femei din grupele mai tinere experimentează simptome care pot fi considerate tipice acestei perioade. Rezultatele sugerează că simptomele asociate perimenopauzei, în special cele legate de modificările ciclului menstrual și cele urogenitale, ar trebui recunoscute și gestionate mai devreme, oferind astfel un sprijin mai adecvat femeilor chiar înainte de vârsta medie a debutului perimenopauzei.

Deși scala MRS este un instrument valid pentru evaluarea severității simptomelor, studiul arată că aceasta nu reflectă în mod complet statusul perimenopauzal, întrucât nu include aspecte esențiale legate de ciclul menstrual. Aceste constatări subliniază necesitatea dezvoltării unor instrumente de evaluare mai cuprinzătoare și a unor programe de educație și suport care să răspundă variabilității experiențelor femeilor în această tranziție.

Concluzii

Studiul reprezintă una dintre cele mai ample investigații privind simptomele perimenopauzei, consultările medicale și severitatea simptomelor la femeile din Statele Unite, arătând că:

• Ratele de căutare a asistenței medicale pentru simptomele perimenopauzei cresc odată cu vârsta, dar o proporție importantă de femei tinere sunt deja afectate.
• Simptome precum absența prelungită a menstruației, bufeurile, uscăciunea vaginală și neregularitățile ciclului sunt puternic asociate cu statusul perimenopauzal confirmat clinic.
• Scorurile MRS indică o severitate crescută a simptomelor în grupele de vârstă mai avansate, dar și femeile din grupele tinere pot prezenta simptome moderate sau severe.

Aceste rezultate evidențiază necesitatea unui management holistic al perimenopauzei, care să includă educație, monitorizare și tratamente adaptate, nu doar pentru femeile la vârste avansate, ci și pentru cele mai tinere, care pot începe să experimenteze modificări semnificative. În plus, se impune o revizuire a instrumentelor de evaluare a simptomelor pentru a captura în mod adecvat toate aspectele relevante ale acestei tranziții.