Vrei să treci cu brio de un examen? Știința spune să povestești unui prieten ce ai învățat
©
Autor: Airinei Camelia
Studenții care relatează altei persoane informațiile primite rețin detaliile mai bine și pentru mai mult timp. Potrivit psiholoagei Melanie Sekeres de la universitatea Baylor, repovestirea informațiilor este mai eficientă decât citirea și memorarea acestora.
„Să spui și altei persoane ce ai aflat poate fi o metodă foarte eficientă pentru studenți de a învăța informațiile, față de recitirea cursurilor și a notițelor. Memoria s-a dovedita fi la fel de bună și după o săptămână.” spune autoarea studiului publicat în revista Learning & Memory.
În cadrul studiului, studenților li s-au arătat videoclipuri de 24 de secunde din 40 de filme pe parcursul a aproximativ 30 de minute. Au fost alese filme mai puțin cunoscute, iar clipurile conțineau evenimente obișnuite din viața de zi cu zi, cum ar fi cina în familie sau copii care se joacă în parc. Cercetătorii s-au axat pe reținerea atât a intrigii principale a filmului, cât și a detaliilor ca sunete, culori, gesturi și alte informații periferice care permit unei persoane să retrăiască un eveniment cu detalii bogate și intense.
Studenții au fost împărțiți în trei grupe a câte 20 de participanți având vârsta medie de 21 de ani. După ce au vizionat clipurile, studenții au fost întrebați ce-și amintesc din respectivele imagini, la o perioadă de câteva minute până la șapte zile după vizionare.
„Metoda reluării informațiilor necesită un efort considerabil, însă merită. Chiar dacă îți notezi câteva întrebări și apoi cauți răspunsul, tot ai mai multe șanse să reții informația. Din păcate, citirea repetată sau ascultarea pasivă a informațiilor nu este nici pe departe o strategie la fel de eficientă”, spune Melanie Sekeres.
Sursa: MedicalXpress
„Să spui și altei persoane ce ai aflat poate fi o metodă foarte eficientă pentru studenți de a învăța informațiile, față de recitirea cursurilor și a notițelor. Memoria s-a dovedita fi la fel de bună și după o săptămână.” spune autoarea studiului publicat în revista Learning & Memory.
În cadrul studiului, studenților li s-au arătat videoclipuri de 24 de secunde din 40 de filme pe parcursul a aproximativ 30 de minute. Au fost alese filme mai puțin cunoscute, iar clipurile conțineau evenimente obișnuite din viața de zi cu zi, cum ar fi cina în familie sau copii care se joacă în parc. Cercetătorii s-au axat pe reținerea atât a intrigii principale a filmului, cât și a detaliilor ca sunete, culori, gesturi și alte informații periferice care permit unei persoane să retrăiască un eveniment cu detalii bogate și intense.
Studenții au fost împărțiți în trei grupe a câte 20 de participanți având vârsta medie de 21 de ani. După ce au vizionat clipurile, studenții au fost întrebați ce-și amintesc din respectivele imagini, la o perioadă de câteva minute până la șapte zile după vizionare.
- Toți studenții și-au amintit mai puține despre detalii și acțiunea centrală a filmulețelor după o perioadă lungă de timp. Totuși, au uitat detaliile mai repede și în mai mare măsură decât tema centrală.
- Studenții din grupa care a primit indicii despre filmulețe și-au amintit mai bine detaliile, însă amintirile despre tema centrală au fost asemănătoare cu cele ale primei grupe, care nu a primit indicii.
- Studenții din a treia grupa au povestit altei persoane filmulețele imediat după vizionare. Aceștia au fost cei care și-au amintit mai bine atât detaliile, cât și tema centrală a clipurilor video.
„Metoda reluării informațiilor necesită un efort considerabil, însă merită. Chiar dacă îți notezi câteva întrebări și apoi cauți răspunsul, tot ai mai multe șanse să reții informația. Din păcate, citirea repetată sau ascultarea pasivă a informațiilor nu este nici pe departe o strategie la fel de eficientă”, spune Melanie Sekeres.
Sursa: MedicalXpress
Data actualizare: 29-12-2018 | creare: 18-01-2017 | Vizite: 1447
Bibliografie
Want to ace an exam? Tell a friend what you learned, researcher suggests, link: https://medicalxpress.com/news/2017-01-ace-exam-friend.html ©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
- Asocierile dintre IMC și demență: de ce bărbații subponderali au un risc mai mare de demență decât cei supraponderali?
- Niciun efect al educației suplimentare asupra structurii pe termen lung a creierului (experiment natural)
- Efectele neuroprotectoare ale curcuminei în bolile neurodegenerative
- A fost descoperită zona creierului care reglează tendințele psihopate
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum