Venitul familiei ca predictor important al sănătății și rezultatelor educaționale în adolescență

Studiul publicat în Journal of Public Health a investigat dacă venitul gospodăriei în primii ani de viață reprezintă un predictor mai bun al sănătății și rezultatelor educaționale la adolescență, comparativ cu gradul de privare socio-economică din cartier.
În Regatul Unit, Indicele de Deprivare Multiplă (Index of Multiple Deprivation, IMD) este un instrument standardizat folosit de peste două decenii pentru a ghida politicile privind inechitățile în sănătate. Deși IMD are avantajul disponibilității la nivel populațional și este ușor de corelat cu datele de sănătate, el reprezintă o măsură indirectă, la nivel de zonă, și poate rata disparitățile dintre gospodării. Venitul la nivel de gospodărie este un indicator socio-economic central puternic asociat cu starea de sănătate, însă este dificil de obținut și de legat sistematic la datele de sănătate. Studiul și-a propus să analizeze dacă includerea veniturilor gospodăriei, în paralel cu IMD, oferă o mai bună înțelegere a inechităților de sănătate și educație în rândul copiilor, comparativ cu utilizarea exclusivă a IMD.

Metodologie

Autorii au utilizat date din Millennium Cohort Study (MCS), un studiu reprezentativ la nivel național care urmărește copiii născuți în Regatul Unit între septembrie 2000 și ianuarie 2002. Au fost examinate date din primele trei runde (la 9 luni, 3 și 5 ani) pentru determinarea veniturilor gospodăriei și a IMD, precum și date la vârsta de 17 ani, pentru a evalua cinci rezultate negative majore:

• nivel educațional scăzut (măsurat la 17 ani)
• suferință psihologică
• sănătate auto-raportată ca fiind precară
• fumatul ca obicei regulat
• obezitatea

Venitul gospodăriei a fost echivalat și clasificat în quintile, iar IMD a fost, de asemenea, clasificată în quintile. Au fost utilizate modele statistice bazate pe regresie Poisson modificată pentru a estima rapoartele de risc asociate fiecărui quintil. Datele lipsă au fost tratate prin imputare multiplă cu ecuații înlănțuite, iar analizele au fost ponderate pentru a ține cont de pierderea selectivă a participanților pe parcursul studiului și de designul eșantionului.

Rezultate

Asocierea cu venitul gospodăriei:

Venitul gospodăriei în primii ani de viață a reprezentat un predictor mai puternic și mai consistent pentru patru dintre cele cinci rezultate adverse de la 17 ani (nivel educațional scăzut, suferință psihologică, stare precară de sănătate, fumat) decât gradul de privare la nivel de cartier. Pentru obezitate, IMD a avut o influență similară sau ușor mai puternică decât venitul.

De exemplu, probabilitatea de a avea rezultate educaționale slabe la 17 ani creștea semnificativ o dată cu scăderea veniturilor gospodăriei, gradientul veniturilor fiind mult mai pronunțat decât gradientul determinat de IMD. Chiar și în cartiere mai puțin defavorizate, copiii din gospodării cu venituri mici aveau rezultate nefavorabile evidente. Pentru fumători și distres psihologic, atunci când venitul era inclus în model, IMD nu mai avea un efect semnificativ.

Asocierea cu IMD:

Deși IMD a prezentat la nivel global un gradient clar cu majoritatea indicatorilor de sănătate (în analizele inițiale fără includerea venitului), după includerea veniturilor impactul IMD s-a diminuat substanțial în cazul distresului psihologic, fumatului și, parțial, al performanței educaționale. Doar pentru obezitate IMD și-a menținut o contribuție independentă substanțială, sugerând factori de mediu și infrastructură locală importanți pentru acest rezultat.

Combinația veniturilor cu IMD:

Modelul combinat (venit gospodărie + IMD) a oferit cea mai bună capacitate de predicție, evidențiind atât impactul direct al veniturilor, cât și o componentă suplimentară legată de contextul de cartier, mai ales în cazul rezultatelor complexe precum obezitatea și nivelul educațional. Astfel, utilizarea concomitentă a venitului și a IMD a permis identificarea unor subgrupuri cu risc ridicat care nu ar fi putut fi detectate cu ajutorul IMD-ului singur.

Analize de sensibilitate:

Rezultatele au rămas consistente în analizele de sensibilitate (utilizarea doar a domeniului de privare legat de venit din IMD, analiza setului complet de date fără imputare, utilizarea decilelor în locul quintilelor și ajustarea pentru potențiali factori de confuzie). În toate aceste analize suplimentare, venitul a rămas un predictor mai puternic al inechităților de sănătate și educație, cu excepția obezității, unde IMD avea un rol comparabil.

Concluzii

Studiul demonstrează că venitul gospodăriei din primii ani de viață reprezintă un predictor superior și mai sensibil al rezultatelor adverse în adolescență decât privarea la nivel de cartier (IMD), dezvăluind inechități mai profunde decât cele evidențiate doar prin IMD. În consecință, politicile de sănătate publică și intervențiile timpurii destinate reducerii inechităților ar trebui să ia în considerare atât venitul gospodăriei, cât și contextul socio-economic al zonei. Integrarea veniturilor individuale sau la nivel de gospodărie în sistemele de monitorizare, alături de IMD, poate contribui la o identificare mai precisă a familiilor cu cel mai mare grad de vulnerabilitate și poate ghida măsuri mai eficiente de prevenție și reducere a inegalităților în sănătate.

sursa: News Medical