Un studiu recent dezvăluie cum dezechilibrele microbiomului pot contribui la tulburările de anxietate și cum ar putea ajuta probioticele

În ultimele decenii, microbiomul intestinal a atras tot mai mult atenția cercetătorilor, nu doar prin rolul său în digestie și absorbția nutrienților, ci și prin influența sa în diverse afecțiuni, inclusiv tulburări psihiatrice cum ar fi anxietatea. Pe lângă bacterii, microbiomul cuprinde virusuri, ciuperci și arhee, fiecare având potențialul de a modula răspunsurile imune și producția de neurotransmițători, factori relevanți în apariția și severitatea simptomelor de anxietate. De asemenea, diversitatea și stabilitatea microbiomului pot fi influențate de factori genetici, alimentație, vârstă și localizare geografică, contribuind astfel la riscul de a dezvolta simptome anxioase.
Anxietatea este una dintre cele mai frecvente tulburări mintale, afectând peste 4% din populație la nivel global (conform datelor din 2023). Înțelegerea impactului microbiomului intestinal asupra mecanismelor fiziopatologice ale anxietății oferă noi perspective pentru strategii de intervenție, inclusiv utilizarea de probiotice.

Pentru a realiza această sinteză, autorii studiului publicat în jurnalul Nutrients au fost consultate baze de date internaționale (PubMed, Embase, CINAHL, Google Scholar), selectând studii clinice și trialuri randomizate controlate despre:

Microbiomul intestinal și relația cu anxietatea;
Rolul potențial al probioticelor în reducerea simptomelor anxioase.

Nu au existat restricții de timp, însă au fost incluse doar articole în limba engleză, cu text integral disponibil.

Rezultate

1. Disbioza intestinală și tulburările de anxietate

Mai multe studii au arătat că persoanele cu anxietate generalizată (AG) prezintă alterări semnificative ale compoziției microbiomului, cu:

Scăderea bacteriilor cu rol benefic (de ex. cele care produc acizi grași cu lanț scurt);
Creșterea Escherichia-Shigella, Fusobacterium, Ruminococcus gnavus și altor bacterii asociate inflamației și disbiozei.

Aceste modificări se pot menține chiar și în perioada de remisiune a simptomelor. De exemplu:

Studiul lui Hai-yin Jiang și colegii: au analizat 40 pacienți cu AG și 12 controlați, observând o scădere a diversității microbiene și o creștere a bacteriilor patogene (Escherichia-Shigella).
Alte cercetări (Chen Yi-huan și Jianbing Li) indică asocieri similare, evidențiind rolul unor genuri precum Bacteroides sau Coprococcus în predispoziția la anxietate.

2. Disbioza și anxietatea asociată depresiei

Multe investigații subliniază legătura dintre disbioză și tulburările anxio-depresive. Bacteriile din filumurile Firmicutes și Bacteroidetes, esențiale pentru echilibrul microbian, pot modula neurotransmisia și răspunsul inflamator. Totodată, substanțele prebiotice (fibre), probiotice (Lactobacillus, Bifidobacterium) și alte alimente fermentate pot avea efect protector împotriva simptomelor psihopatologice.

Studiile care compară microbiomul la pacienți cu depresie majoră versus anxietate sugerează:

Îmbogățirea Sutterella și Fusicatenibacter la depresie, dar scăderea acestora la persoanele cu anxietate.
Compoziția microbiană ar putea deveni un marker molecular util pentru diferențierea diagnosticului dintre tulburările depresive și anxietatea generalizată.

3. Disbioza și anxietatea asociată unor condiții somatice

Un exemplu îl reprezintă persoanele cu gastroenteropatii funcționale asociate anxietății. Studiile au găsit:

Creșteri ale genului Clostridium și Fusobacterium la pacienții cu afectare gastrointestinală și coexistență a anxietății;
Creșteri ale Haemophilus influenzae la cei cu gastroenteropatii, dar fără anxietate;
Corelații între flora intestinală și niveluri crescute de TNF-alfa, interleukine, IgG.

Aceste asocieri sugerează o interacțiune complexă între inflamația gastrointestinală, predispoziția genetică (ex. polimorfisme ale genei BDNF) și dereglările microbiomului.

Mecanismele implicate în relația microbiom-intestin-creier

Axa intestin-creier

Conexiunea bidirecțională are loc prin nervul vag, semnale imune și metaboliți microbieni. Bacteriile benefice (Lactobacillus, Bifidobacterium) produc GABA, neurotransmițător asociat reducerii anxietății. Deficiența acestor specii poate crește vulnerabilitatea la stres.

Inflamația și sistemul imunitar

Disbioza favorizează hiperpermeabilitatea intestinală, crescând nivelurile de molecule pro-inflamatorii în circulație. Inflamația cronică este strâns corelată cu agravarea anxietății.

Acizii grași cu lanț scurt (SCFA)

Producți de bacterii precum Faecalibacterium prausnitzii, au rol neuroprotector și antiinflamator. Dezechilibrul SCFA poate contribui la disfuncția neurotransmisiei.

Axa HPA (hipotalamo-hipofizo-suprarenaliană)

O disbioză poate duce la hiperactivarea axei HPA, cu secreție crescută de cortizol și amplificarea răspunsului la stres.

Rolul probioticelor în reducerea simptomelor de anxietate

A) Lactobacillus

Lactobacillus plantarum

Studiile la studenți sub stres (Ruizhe Zhu et al.) arată că administrarea acestei tulpini, de 1×10^9 UFC de două ori/zi, timp de 3 săptămâni, a redus semnificativ anxietatea, insomnia și depresia, corelat cu modificări pozitive ale microbiomului și metabolomului fecal.

Lactobacillus rhamnosus

Administrarea acestei specii s-a dovedit în unele studii că scade reacția de stres și reglează axa HPA. Totuși, alte cercetări nu au identificat diferențe semnificative între L. rhamnosus și placebo, sugerând că eficacitatea poate depinde de factori adiționali (durata, doza, compoziția microbiomului inițial).

Lactobacillus gasseri

Suplimentarea la studenții aflați în prag de examen (Nishida et al.) a ameliorat anxietatea și a îmbunătățit calitatea somnului, împiedicând scăderea Bifidobacterium spp. asociată stresului.

B) Bifidobacterium

Bifidobacterium longum

Unele studii (Michael P. Siegel) nu au găsit îmbunătățiri semnificative ale anxietății sau depresiei într-o intervenție de o săptămână. Altele (Marcus Boehme) au înregistrat scăderi ale stresului perceput și îmbunătățiri ale somnului.

Bifidobacterium breve A-1

Cercetări pe pacienți cu schizofrenie (Okubo R. și colaboratorii) au relevat o ameliorare a anxietății și depresiei la un subset de participanți, sugerând că parametrii genetici și tipurile microbiene inițiale pot influența răspunsul la probiotic.

C) Formule probiotice multicomponente

Combinarea Lactobacillus helveticus R0052 cu Bifidobacterium longum R0175 (Messaoudi M.) a demonstrat efecte anxiolitice și antidepresive, scăzând scorurile la HADS și HSCL-90, precum și nivelurile urinare de cortizol.
În alte studii (Eskandarzadeh et al.), adjuvarea sertralinei cu probiotice (B. bifidum, B. lactis, B. longum, L. acidophilus) la pacienți cu AG a condus la o reducere mai mare a anxietății, deși nu toate scalele au arătat diferențe statistice semnificative.

Concluzii și direcții viitoare

Dovezi privind disbioza în anxietate

Numeroase studii converg spre ideea că persoanele cu anxietate prezintă scăderea bacteriilor benefice (Lactobacillus, Bifidobacterium, Blautia, Faecalibacterium) și creșterea speciilor patogene (Escherichia-Shigella, Fusobacterium), asociate inflamației.

Probioticele ca instrument terapeutic

Anumite tulpini (L. plantarum, B. longum, L. rhamnosus) pot reduce simptomele anxietății, îmbunătățind răspunsul inflamator și producând metaboliți cu efecte neuroprotectoare. Totuși, rezultatele sunt inconstante, depinzând de doză, durată, diversitatea inițială a microbiomului și factori individuali (sex, etnie, starea clinică).

Calitatea dovezilor și limite

Deși majoritatea studiilor raportează efecte benefice, există cercetări care nu confirmă rezultatele pozitive, mai ales din cauza duratei scurte a intervenției sau a unui singur tip de probiotic. Sunt necesare trialuri mai ample, pe termen lung și cu combinații de tulpini, pentru a stabili dozele optime și criteriile de selecție a pacienților.

Perspective

Se conturează potențialul utilizării microbiomului ca biomarker pentru diagnostic diferențial între anxietate și depresie și pentru personalizarea tratamentului. Intervențiile dietetice (fibra, prebiotice, synbiotice) și probiotice ar putea deveni complementare metodelor clasice (farmacoterapie, psihoterapie) în managementul anxietății.

În concluzie, dovezile susțin ideea că echilibrul microbiomului influențează dezvoltarea și severitatea simptomelor de anxietate, iar probioticele reprezintă o opțiune terapeutică promițătoare. Totuși, e nevoie de studii riguroase suplimentare pentru a clarifica mecanismele exacte și pentru a defini protocoale optime de tratament.

Data actualizare: 14-03-2025 | creare: 14-03-2025 | Vizite: 34

Bibliografie

Nikel, K., Stojko, M., Smolarczyk, J., et al. (2025). The Impact of Gut Microbiota on the Development of Anxiety Symptoms—A Narrative Review. Nutrients. doi:10.3390/nu17060933.

Image by freepik on Freepik

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

O proteină recent descoperită în intestin ar putea juca un rol cheie în constipație

Proteina Piezo2, un important senzor tactil, identificată anterior în degetele oamenilor, se află inclusiv în i...

Factorii asociați cu variațiile microbiomului intestinal revizuiți într-un nou studiu

Într-o recenzie recentă publicată în Current Opinion in Microbiology, cercetătorii au examinat datele existent...

Acizii biliari exacerbează cancerul hepatic, dar suplimentele alimentare pot fi de ajutor

Cercetătorii de la Salk Institute au investigat modul în care acizii biliari influențează răspunsul imun al ce...

Legătura dintre nivelul ridicat de colesterol și formarea polipilor colonici agresivi
Creșterea riscului de cancer gastric agresiv la adulții tineri
Dieta unei persoane influențează cantitatea unui gaz potențial dăunător găsită în intestinul său
Efectul fluorului asupra microbiomului intestinal: o analiză sistematică

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Psihoterapia experiențială centrată pe emoție în tulburările anxioase

În ultimii ani se poate vorbi despre un interes renăscut legat de rolul emoțiilor atât în înțelegerea cât �...

Anxietatea

Poate esti o persoana care vorbeste mai mult despre asta decat altii si ii auzi adesea pe cei din jurul tau - prie...

Antibioticele administrate în copilărie pot altera imunitatea la maturitate

Un nou studiu al Universității British Columbia a descoperit că tratamentul cu antibiotice administrat la copii ...

Consumul regulat de probiotice ar putea îmbunătăți presiunea sangvină (meta-analiză)

O aplicație pe telefon detectează anxietatea și tulburările dispoziționale la adolescenți

Lactatele cresc eficiența probioticelor adăugate

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum