Un nou studiu contestă ideea că renunțarea la rețelele sociale crește nivelul de fericire

Într-o lume hiperdigitalizată, rețelele de socializare au devenit canale esențiale de comunicare și relaționare, dar implică și provocări semnificative - de la stres și temeri de a rata evenimente (FOMO) până la scăderea concentrației și productivității. În acest context, a apărut ca soluție parțială abstinența temporară de la social media („social media detox”), cu promisiunea de a îmbunătăți sănătatea și starea de bine. Cu toate acestea, studiile existente oferă rezultate contradictorii: unele atestă beneficii asupra satisfacției de viață și stării emoționale, altele relevă efecte negative sau nicio schimbare.
Studiul publicat în jurnalul Scientific Reports își propune să clarifice dacă și cum abstinența de la social media îmbunătățește satisfacția cu viața și starea emoțională (afect pozitiv și negativ). În plus, se investighează dacă durata abstinenței influențează aceste potențiale efecte.

Despre ce este vorba?

1. Social media: platforme online (Facebook, Instagram, etc.) care permit utilizatorilor să creeze conținut, să comunice și să interacționeze cu alte persoane.
2. Abstinența de la social media: un interval de timp (zile sau săptămâni) în care o persoană renunță voluntar la utilizarea uneia sau mai multor rețele sociale pe unul sau multiple dispozitive.
3. Indicatori de stare de bine:

• Afect pozitiv și negativ: se referă la frecvența și intensitatea emoțiilor de tip pozitiv (ex. entuziasm) sau negativ (ex. furie, frică).
• Satisfacție cu viața: evaluarea subiectivă globală asupra propriei vieți.

Metodologie

1. Căutarea studiilor: Baze de date electronice (PubMed, Scopus, Web of Science, Communication Source, etc.) au fost interogate până în decembrie 2024. Au fost incluse doar studii peer-reviewed, experimentale, care au examinat intervenții de abstinență de la social media la adulți și au măsurat afect (pozitiv/negativ) și/sau satisfacția cu viața.
2. Selecție și extracție: Dintre 5014 rezultate inițiale, după eliminarea duplicatelor și screening, 10 studii au rămas eligibile în meta-analiză (în total 4674 participanți).
3. Evaluarea calității: A fost folosit un checklist (Downs și Black) pentru a evalua riscul de părtinire (raportare, validitate externă, confuzie, etc.). Majoritatea studiilor au avut scoruri „acceptabil” (70%) și „bun” (30%).
4. Analiza statistică: Au fost folosite modelul de efecte aleatoare (Hartung-Knapp-Sidik-Jonkman) și Hedges’ g drept măsură a diferențelor de efect. Publicarea selectivă a fost evaluată cu teste de simetrie a funnel-plot-urilor (Egger, trim-and-fill).

Rezultate

1. Efectul asupra afectului pozitiv

• Dimensiunea efectului cumulat (g = 0.03, p = 0.69) → non-semnificativ.  
• Deși un mic subset de analiză (studii doar cu design între-subiecți) a arătat un efect borderline semnificativ (g = 0.13, p = 0.047), per ansamblu nu s-a observat o creștere robustă a afectului pozitiv prin abstinența de la social media.

2. Efectul asupra afectului negativ

• Dimensiunea efectului cumulat (g = − 0.01, p = 0.78) → non-semnificativ.  
• Nu s-au găsit probe că pauzele de la social media scad emoțiile negative. Dimpotrivă, unele studii izolate sugerau chiar ușoare efecte adverse (plicitiseală, FOMO).

3. Efectul asupra satisfacției cu viața

• Dimensiunea efectului cumulat (g = 0.03, p = 0.75) → non-semnificativ.  
• Astfel, nu s-a găsit vreun impact clar asupra percepției globale asupra vieții.

4. Durata abstinenței

• Meta-regresie: niciun efect consistent al lungimii perioadei de pauză (1-28 zile) asupra celor 3 indicatori.  
• Majoritatea studiilor au avut abstinențe de ~7 zile, posibil prea scurt pentru a produce schimbări semnificative sau, invers, prea lungă pentru a genera contravantaje (ex. plictiseală).

5. Calitate și părtinire

• Majoritatea studiilor n-au avut putere statistică suficientă (sample size mic) și nu au masurat doar în mod obiectiv conformarea la abstinență.
• Nicio dovadă de părtinire de publicare în funnel-plot-uri, cu excepția procedurii trim-and-fill care a sugerat oarecare impact potențial afectare negativă, dar contrazis de restul testelor.

Discuții și implicații

1. Concluzie principală: Abstinența temporară de la social media nu are un efect consistent și semnificativ asupra afectului pozitiv, afectului negativ sau satisfacției cu viața. Rezultatele indică faptul că „pauzele” nu par să-i facă pe oameni nici mai fericiți, nici mai nefericiți, la nivel global.

2. Relevanță în dezbaterea generală

• Studiul contrazice ipoteza conform căreia renunțarea scurtă la social media ar „repara” impactele negative potentiale (ex. imagine corporală, stres, comparații sociale).  
• De asemenea, nu s-a identificat nici un efect negativ clar (ex. mai multă anxietate, plictiseală etc.) la nivel general, deși unele studii individuale au raportat astfel de tendințe.

3. Posibile explicații

• Efect zero-sum: beneficiile (ex. mai mult timp liber, mai puțin stres) pot fi contracarate de dezavantaje (ex. izolare, FOMO, plictiseală).  
• Durată prea scurtă: 1-7 zile pot fi insuficiente pentru a induce efecte notabile asupra satisfacției de viață.  
• Conformitate scăzută: unii participanți tot au intrat pe social media (ex. 40-50% într-un studiu), estompând diferențele.  
• Design și măsurare nepotrivite: unele studii ar putea fi subevaluate dpdv statistic (sample size mic) sau pot genera reacții de tip „efectul cererii”.

4. Implicații practice

• Persoanele care doresc să-și îmbunătățească starea de bine, cel puțin pe termen scurt și mediu, e posibil să nu obțină un beneficiu notabil doar prin deconectarea totală de la rețele.  
• Pot fi necesare alte strategii, precum reducerea selectivă a timpului pe rețele, reglarea conținuturilor, schimbarea pattern-urilor de utilizare, abordări mai personalizate.

5. Recomandări de cercetări viitoare

• Eșantioane mai mari și putere statistică superioară pentru detectarea efectelor posibile mici.  
• Măsurători mai nuanțate pe dimensiuni zilnice (ex. well-being zilnic, tracking digital).  
• Clarificarea platformelor (inclusiv dacă se exclud aplicații de mesagerie).  
• Durate mai diverse și urmărire post-intervenție (efecte pe termen lung).  
• Studierea mecanismelor ipotetice (ex. reducerea timpului pierdut, evitarea comparațiilor sociale) și a factorilor motivaționali individuali.

Concluzie

• Această meta-analiză (10 studii, >4600 participanți) dezvăluie că abstinența de la social media nu are un efect robust asupra afectului pozitiv, afectului negativ sau satisfacției cu viața și nu există dovezi că durata abstinenței ar schimba rezultatele. Se sugerează așadar că astfel de pauze nu constituie neapărat cea mai eficientă soluție pentru îmbunătățirea stării de bine.
• Totuși, concluziile trebuie interpretate cu precauție, având în vedere studiile puține, mostre mici și rată scăzută de conformare. Deși abstinența de la social media nu pare să aducă modificări semnificative la nivel general, unii indivizi pot beneficia (sau resimți mai degrabă dezavantaje).
• În final, este nevoie de cercetări suplimentare asupra altor strategii de deconectare - precum reducerea selectivă a utilizării - potențial mai adecvate și durabile pentru menținerea unui echilibru digital sănătos.