Un microbiom ritmic al intestinului subțire previne obezitatea și diabetul de tip 2

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea din California - San Diego arată că o cantitate prea mare de alimente consumate în mod frecvent poate determina o scădere a calității microflorei intestinale și, prin urmare, alterări ale metabolismului.
Conform oamenilor de știință, structurile intestinale răspunzătoare de absorbția substanțelor nutritive sunt ileonul și cecul, în care se absoarbe apa, procesul fiind influențat în mod marcat de numeroși factori precum tipurile de alimente consumate și compoziția microflorei intestinale.

Amir Zarrinpar doctor și autor principal al studiului, afirmă că este de o importanță aparte ca oamenii să înțeleagă faptul că microbiomul intestinal nu este influențat doar de tipul alimentelor pe care le consumăm, ci și de perioada zilei în care o face. Acesta subliniază că această concluzie a fost trasă în urma analizării continue a bacteriilor ce alcătuiesc microflora intestinală pe decursul unei zile, la diferite momente ale acesteia și în urma consumului unor anumite timpuri de mâncare. Doctorul menționează și faptul că cele mai recente descoperiri sugerează o influență majoră a florei bacteriene intestinale asupra metabolismului glucozei, colesterolului și acizilor grași, aceasta fiind implicată astfel într-un ansamblu funcțional complex la nivelul organismului.

Rezultatele analizei au certificat o asociere între obezitatea indusă prin intermediul dietei și perturbarea ritmului microbiomului intestinal, precum și o relație de dependență între aceasta și posibilitatea șoarecilor de a se hrăni fără limite. Ana Carolina Dantas Machado, cercetător în laboratorul doctorului Zarrinpar, afirmă că restricționarea accesului la alimente a acționat atât prin restaurarea tiparelor pe care alimentația nesănătoasă le-a afectat, cât și prin mecanisme noi, neîntâlnite până la studiul curent. Aceasta evidențiază faptul că ciclul în care sunt antrenate dieta și sănătatea metabolică este reprezentat în mare parte de limitarea accesului la hrană, deoarece prin aceasta se obține o calitate superioară a microbiomului intestinal, care determină, la rândul său, o modulare a ritmurilor circadiene prin care se îmbunătățește metabolismul.

Autorii concluzionează menționând impactul pe care studiul curent îl poate avea asupra viitoarelor cercetări din domeniul medical, în special asupra celor axate pe modul în care intestinul influențează starea de sănătate generală a organismului, oferind totodată posibilitatea dezvoltării unor medicamente care să regleze funcțiile intestinale.

sursa: Science Daily
foto: U.S. Federal Government