Timpul petrecut în fața ecranelor este legat de depresie și anxietate la copiii de 9 și 10 ani

Tulburările mentale contribuie semnificativ la povara globală de boală și sunt principala cauză de dizabilitate în rândul adolescenților (10-19 ani). Prevalența problemelor de sănătate mintală la adolescenți în Statele Unite a crescut, aceștia având cu 50% mai multe șanse să experimenteze un episod depresiv major comparativ cu începutul anilor 2000. Rata sinuciderilor a crescut cu 30% între 2000 și 2018 în această populație. Problemele internalizate (cum sunt anxietatea, depresia) și externalizate (ca agresivitatea, lipsa atenției) în copilărie sau adolescență au fost legate de utilizarea substanțelor și de deficiențe cognitive, psihosociale și de sănătate fizică mai târziu în viață.
Un studiu realizat de UC San Francisco a analizat impactul timpului petrecut în fața ecranelor asupra sănătății mintale a copiilor de 9 și 10 ani, urmărindu-i pe parcursul a doi ani. Rezultatele, publicate în BMC Public Health, indică o legătură consistentă între un timp mai îndelungat petrecut în fața ecranelor și o intensificare a simptomelor de depresie, anxietate, lipsa atenției și agresivitate. Cercetarea subliniază că activitățile digitale precum videochatul, mesajele text, vizionarea de videoclipuri și jocurile video sunt puternic asociate cu simptomele depresive.

Creșterea timpului petrecut în fața ecranelor

S-a ipotetizat o creștere a timpului petrecut în fața tehnologiilor pe bază de ecran ca factor contributiv la creșterea prevalenței problemelor de sănătate mintală și a sinuciderilor printre adolescenți. Adolescenții petrec în medie 8,5 ore pe zi în fața ecranelor, excluzând timpul online pentru scopuri educaționale. Creșterea timpului petrecut în fața ecranelor a fost asociată cu controlul inhibitor scăzut atât neurologic, cât și comportamental și a fost legată de sănătatea mintală mai slabă în rândul adolescenților.

Metodologie și participanți

Studiul a utilizat date longitudinale de la studiul ABCD (Adolescent Brain Cognitive Development Study), o cohortă prospectivă despre sănătatea și dezvoltarea cognitivă a 11.875 de participanți, cu vârstele de 9-10 ani la bază, provenind din 21 de site-uri de recrutare din SUA. Timpul de ecran a fost măsurat prin întrebări despre numărul de ore petrecute pe diferite modalități de ecran în zilele de școală și în weekenduri.

Rezultate principale

Asociațiile dintre timpul total de ecran și simptomele DSM (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders) orientate au fost analizate, arătând o legătură între timpul crescut de ecran și punctaje mai mari la scalele DSM orientate, în special pentru simptomele depresive. Mai mult, ajustările pentru somn și activitate fizică au arătat rezultate similare, deși unele asocieri au fost ușor atenuate.

Efectul moderat de rasă/etnie

Studiul a investigat și impactul rasial/etnic ca moderator în asociația dintre timpul de ecran și simptomele de sănătate mintală, evidențiind asociații semnificative între timpul total de ecran și simptomele depresive, ADHD (Attention-deficit/hyperactivity) și ODD (Oppositional defiant) în rândul adolescenților albi, dar nu și în rândul celor negri.

Concluzii

Studiul subliniază asociațiile prospective importante între timpul de ecran și simptomele DSM într-o mostră națională de adolescenți, mai ales pentru depresie și simptome de conduită. Aceste descoperiri pot ajuta la informarea orientărilor dezvoltate în mod adecvat legate de utilizarea ecranelor, în special pentru adolescenți și părinții lor. Studii viitoare ar putea examina asociațiile pe termen lung cu ani suplimentari de urmărire pe măsură ce cohorta studiului ABCD îmbătrânește în adolescență mijlocie și târzie.

sursa: MedicalXpress