Teste în timpul sarcinii (obligatorii, opționale, recomandate)

Îngrijirea prenatală reprezintă un concept cu o importanță deosebită pentru sănătatea gravidei și a fătului, precum și pentru asigurarea evoluției normale a sarcinii. În acest scop, gravida va fi urmărită de specialistul de obstetrică-ginecologie, precum și de medicul de familie alături de asistentul medical.

Vizitele la medicul specialist vor începe din momentul în care sunteți luată în evidență după stabilirea existenței sarcinii. Medicul dumneavostră va colecta date despre dumneavoastră, partener și va întocmi un istoric familial pentru evaluarea riscului sarcinii, apoi va efectua un examen clinic. De asemenea, în cadrul primei vizite prenatale vă vor fi recomandate teste de sânge și de urină. În funcție de informațiile obținute, medicul vă va îndruma către pașii următori în evaluarea sarcinii.

Ce boli ale mamei pot pune probleme în evoluția sarcinii?

1. Afecțiunile cardiovasculare, care sunt împărțite în două categorii, în fucție de gradul de risc:

Boli cu risc scăzut, precum:

• stenoza de valvă pulmonară;
• tetralogia Fallot;
• coarctația de aortă;
• transpoziția vaselor mari corectată la naștere.

Boli cu risc crescut, din care fac parte:

• hipertensiunea pulmonară;
• afecțiuni cardiace cianogene (insuficiență cardiacă congestivă, endocardită infecțioasă, tulburări de ritm);
• obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng. (1)

Aceste boli pot pune în pericol sarcina prin alterarea capacirății inimii de a se adapta la necesitatea crescută de oxigen pe care o impune dezvoltarea fătului.

2. Bolile autoimune precum:

• bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică);
• lupus;
• spondilită anchilozantă;
• sclerodermie;
• psoriazis;
• scleroză multiplă;
• artrită reumatoidă.

3. Astmul

4. Diabetul zaharat

5. Obezitatea (2)

Care sunt testele obligatoriu de efectuat în timpul sarcinii?

Trimestrul I

În primul trimestru viitoarea mamă va efectua o serie de teste de rutină precum:

• Testarea grupului sangvin și a factorului Rh: dintre acestea o importanță deosebită o are factorul Rh, întrucât în cazul în care mama este Rh negativă (nu prezintă proteina Rh la nivelul globulelor albe), iar fătul este Rh pozitiv va avea loc o reacție între sistemul imunitar al mamei și al fătului, care poate cauza probleme severe. Dacă vă aflați în situația descrisă va fi nevoie ca sarcina să fie monitorizată cu o mai mare atenție și se vor efectua multiple determinări ale anticorpilor anti-Rh.

• Hemoleucograma completă: acest set de analize va determina statusul hematiilor gravidei, referitor la numărul, aspectul și încărcarea lor cu hemoglobină. Scopul hemoleucogramei este de a depista o anemie care va fi corectată medicamentos.

• Glicemia: reprezintă testul care dozează nivelul zahărului din sânge pentru a diagnostica un eventual diabet sau a evalua riscul dezvoltării diabetului gestațional. În cazul în care apar valori crescute ale glicemiei în raport cu normalul, veți primi fie un tratament medicamentos, fie vi se va recomanda o dietă specifică.

• Testarea pentru boli cu transmitere sexuală: cele mai frecvent se transmit pe cale sexuală virusul imunodeficienței umane (HIV), sifilisul și hepatita B sau C. Aceste boli pot fi trasmise mai departe fătului și pot altera dezvoltarea sa normală. În cazul hepatitei, copilul poate fi imunizat după naștere, sifilisul se va trata cu antibiotice, iar tratamentul împotriva HIV efectat în timpul sarcinii va reduce riscul infectării fătului.

• Sumarul de urină: caută să depisteze eventuala prezență a glucozei, care poate sugera diabetul, a bacteriilor în cazul unei infecții urinare sau a proteinelor, care poate fi un semn sugestiv pentru suferința rinichiului sau pentru existența hipertensiunii arteriale.

• Profilul lipidic, teste care explorează funcția renală și hepatică: din această categorie fac parte dozarea colesterolul și a trigliceridelor care oferă informații asupra metabolismului lipidic, transaminazele hepatice (două enzime produse de ficat), creatinina, ureea și acidul uric care explorează funcția rinichiului.

• Testul Papanicolau: examinează secreția vaginală din punct de vedere bacteriologic și poate depista prezența mai multor microorganisme precum Chlamydia, Neisseria gonorrhoeae (gonococ) sau Streptococul de grup B. Toate aceste infecții pot fi tratate cu antibiotice. (3), (4)

• Testul TORCH: recomandat chiar dinaintea concepției are rolul de a depista unul din următorii agenți patogeni: Toxoplasma gondii, Mycoplasma, Ureaplasma, Chlamydia, virusul rubeolic, virusul herpetic, Listeria monocytogenes, Citomegalovirus. Toate aceste microorganisme cauzează infecții care se pot trasmite la făt, însă multe dintre acestea pot fi prevenite prin imunizare înaintea concepției. (5)

• Dublul test: are rolul de a depista eventualele anomalii cromozomiale ale fătului, făcând parte din categoria testelor de screening. Cel mai frecvent, această analiză se recoltează în săptămânile 9-13 și depistează cu o acuratețe de 85% prezența sindromului Down (trisomia 21). (3)

Trimestrul II

În al doilea trimestru vor fi efectuate examinări fizice pentru determinarea mai multor parametri precum:

• mișcările fătului;
• bătăile inimii fătului (prin intermediul ecografiei Doppler);
• tensiunea arterială;
• creșterea în greutate;
• prezența edemului (umflăturilor) la nivelul membrelor;
• nivelul fundului uterin.

De asemenea, medicul va efectua un examen ecografic și va cere o probă de urină pentru dozarea glucozei și proteinelor.

Din categoria testelor de screening obligatorii în trimestrul al doilea face parte Triplul test care dozează trei substanțe:

• alfa-fetoproteina, produsă de făt;
• beta-gonadotropina corionică umană (beta-hCG), hormon produs de placentă;
• estriolul, elaborat atât de placentă, cât și de făt.

Rolul Triplului test este de a depista anomalii genetice ce pot evolua în boli precum trisomia 21 (sindromul Down), trisomia 18 (sindromul Edwards) sau spina bifida. (6),

Trimestrul III

În al treilea trimestru vor fi efectuate teste de rutină precum analize de sânge și urină, monitorizarea presiunii arteriale și a bătăilor cordului fetal. De asemenea va avea loc un examen pelvin pentru verificarea dilatației cervixului.

Tot în această perioadă se va efectua screening-ul pentru infecția cu Streptococ de grup B, pentru a depista eventuala apariție a infecției pe perioada sarcinii. În cazul unui rezultat pozitiv se va modifica protocolul de naștere.

Cardiotocografia reprezintă analiza bătăilor cordului fătului și se efectuează după a 28-a săptămână de sarcină. Testul nu este invaziv, iar valoarea normală a frecvenței cardiace fetale se situează între 120 și 160 bătăi pe minut. (8), (9)

Care sunt testele opționale în sarcină?

1. Cvadruplul test: care pe lângă componentele triplului test mai dozează și un hormon sinstetizat de placenta (inhibina-A) și poate detecta în plus și riscul de dezvoltare a anencefaliei. Acesta are rolul de a reduce șansele de rezultat fals-pozitiv al testului triplu și se recomandă a fi efectuat datorită acurateții superioare la aproximativ o lună dupa triplul test. Puteți opta pentru cvadruplul test în cazul unui pozitivării triplului test pentru a înlătura suspiciunile unui rezultat fals. (10)

2. Amniocenteza: reprezintă recoltarea și analizarea unei mici cantități de lichid amniotic. Aceasta poate detecta anomalii cromozomiale, boli genetice și defecte de tub neural. Cel mai frecvent se efectuază în trimestrul 2 șii este recomandată în următoarele cazuri

• testele de screeing din trimestrul 1 și 2 au indicat un risc ca fătul să prezinte o boală genetică;
• dumnavoastră sau partenerul dumneavoastră suferiți de o afecțiune genetică sau sunteți purtătorii unor gene anormale;
• la examenul ecografic au reieșit anomalii de dezvoltare a fătului;
• vârsta mamei peste 35 de ani;
• antecedente de sarcini anormale, avorturi multiple sau nașterea unor copii cu sindroame genetice. (11)

3. Biopsia vilozităților coriale: care detectează riscul de apariție a sindromului Down și are aceleași indicații ca amniocenteza.

Testul se efectuează in primul trimestru și prezintă ca dezavantaje riscul de avort și ineficiența în detectarea defectelor de tub neural. (10)

4. Testul de toleranță la glucoză: constă în administrarea pe cale orală a unei soluții de glucoză pentru a monitoriza răspunsul secretor al pancreasului și se efectuează de regulă după săptămâna 23 de sarcină. În mod normal, secreția pancreatică de insulină va determina scăderea glicemiei la o oră după ingestia glucozei; valorile crescute ale glicemiei după două ore pot fi un semn de instalare a diabetului gestațional. (12)

Care sunt recomandările medicului pentru dezvoltarea normală a sarcinii?

Prevenția reprezintă una din cele mai importante metode prin care poate fi asigurată evoluția adecvată a sarcinii. În acest scop există o serie de măsuri pe care le poate lua femeia care decide să rămână gravidă:

• Efectuarea testului TORCH în perioada premergătoare concepției.
• Vaccinarea împortiva rujeolei, rubeolei, oreionului, varicelei și hepatitei B, întrucât aceste infecții pot afecta femeia în timpul sarcinii. Decizia de vaccinare este luată după dozarea anticorpilor în cazul absenței acestora.
• Administrarea suplimentelor pe bază de iod și acid folic pentru a preveni apariția defectelor de tub neural sau disfuncții tiroidiene ale fătului. (13)
• Renunțarea la fumat, la consumul de alcool și de cafea
• Evitarea mediilor toxice, a poluării, a contactului cu excremente de animale
• Efectuarea controalelor ginecologice periodice.