Terapia manuală

Terapia manuală este o formă de terapie fizică folosită mai ales de fizioterapeuți și terapeuți ocupaționali pentru a trata durerea musculoscheletală și dizabilitățile temporare. Poate include manipulare mușchilor și punerea în mișcare a articulațiilor. (1, 2)

Ce este terapia manuală

Cercetătorii descriu terapia manuală drept aplicarea de forță manuală asupra unor zone ale corpului pentru a îmbunătăți mobilitatea acolo unde este restricționată inclusiv în articulații, țesuturi conjunctive și mușchi scheletici. (3, 4)

Potrivit Orthopaedic Manual Physical Therapy Description of Advanced Specialty Practice terapia manuală este o procedură clinică prin care se folosesc tehnici de manipulare fizică sau mobilizare pentru a trata probleme ale țesuturilor sau structurilor articulare în vederea reducerii durerii, îmbunătățirii capacității de mișcare, reducerii inflamației și inducerii senzației de relaxare. (5)

Cum se desfășoară o ședință de terapie manuală

În prima fază terapeutul va folosi mâinile pentru a vedea gradul de inflamație și umflătură din jurul articulațiilor. De asemenea, îi poți spune terapeutului unde te doar însă tehnicile de terapie manuală îl vor ajuta să determine zona cu probleme. (6)

Atunci când resimțim durere tindem să protejăm acea parte a corpului. Uneori, spunem că avem grijă de zona rănită. Credem că facem un bine însă doctorii și fizioterapeuții spun că pe măsură ce luăm tot mai multe măsuri pentru a proteja o anumită zonă (de exemplu, punem mai puțină presiune pe unul dintre genunchi), regiunea respectivă devine înțepenită.

Acest lucru se întâmplă deoarece favorizarea unui mușchi îl pune într-o stare constantă de contracție. Un mușchi în contracție duce la o circulație sanguină deficitară. O circulație deficitară crește riscul ca mușchii și țesuturile să fie private de oxigen și nutrienți. Lipsa de nutrienți duce la înțepenire.

În cazul articulațiilor, accidentarea duce la apariția unei umflături. Mușchii din jur protejează împotriva durerii, iar atunci când inflamația se ameliorează, articulația se înțepenește din cauza vătămării asupra țesuturilor. Dacă protejezi genunchiul ținându-l imobil nu permiți circulația normală, cu oxigen și substanțe nutritive, astfel că rana nu se vindecă la fel de repede.

În schimb, dacă alegi să îți miști articulațiile și îi permiți unui terapeut să folosească terapia manuală, contribui la reducerea riscului de vătămare asupra țesuturilor.

În timpul unei ședințe de terapie manuală, se folosesc mișcări pasive de intensități și amplitudini diferite pentru a crește mobilitate, articulară, musculară sau de altă natură. Există mai multe tipuri de terapie manuală printre care:

• Tracțiune manuală – se aplică presiune ușoară asupra unor zone ale corpului, pentru a le întinde. Se aplică mai ales în cazul problemelor la gât și pentru spațiile dintre vertebre. Terapeutul va lua baza capului într-o mână și bărbia în cealaltă, timp în care va aplica presiune. O sesiune constă în mai multe tratamente a câte 5-10 secunde fiecare (7, 8)
• Masaj terapeutic – acesta diferă de masajul de care te bucuri la un spa. Cu alte cuvinte, se pune accentul mai mult pe aspectul terapeutic decât pe relaxare. Terapeutul folosește presiune și întinderi ritmice, punând în mișcare zonele corpului care sunt imobilizate temporar (9, 10, 11)
• Terapie manuală prin manipulare/mobilizare – constă în aplicarea de presiune de intensitate joasă. Ajută la reducerea durerii după o accidentare, mai ales în contextul în care apar probleme articulare. Îmbunătățește capacitatea de mișcare. (12, 13)

Eficiența terapiei manuale - conform studiilor

Este important să știi care sunt avantajele și limitările terapiei manuale înainte de a apela la această tehnică de recuperare. Studiile arată că efectele clinice ale tratamentelor pentru problemele musculoscheletice se reduc odată cu trecerea timpului și mai ales după încetarea tratamentului. (14)

În ceea ce privește sportivii, diminuarea simptomele poate ajuta atleții să revină la activitățile practica anterior. În acest context, tehnicile manuale combinate cu activitatea fizică, acolo unde este posibil, permite sportivului să își reia activitățile mult mai repede și să aibă o calitate a vieții superioară. (15, 16)

În mod similar, tratarea herniei de disc prin terapie manuală ajută la stabilirea unui prognostic optimist în 3-6 luni. Încă din prima lună, spun doctorii, durerea este mult diminuată. (17, 18)

Pe de altă parte, studiile publicate în ultimii 30 de ani mai spun și că palparea sau terapia manuală prin manipularea zonei afectate au efecte benefice asupra pacienților mai ales ca o combinație între profesionalismul terapeutului, răspunsul pacientului și efectul placebo. (19, 20, 21, 22, 23)

Totuși, există cercetători care au găsit o legătură între eficiența terapiei manuale, reducerea durerii și îmbunătățirea mobilității în rândul pacienților cu boli musculoscheletice. (24, 25)

Cu toate acestea, efectele sunt mai ales pe termen lung și au o eficacitate redusă mai ales în cazul pacienților cu simptome cronice. (26, 27)

Pe de altă parte, contează foarte mult și factorii psihosociali. Teama de mișcare, anxietatea, depresia și ceea ce crede pacientul că va resimți după terapia manuală joacă un rol important în ameliorarea simptomelor mai ales în cazul tranziției din faza acută în faza cronică a bolii. (28, 39)

Există cercetători care au propus o teorie interesantă referitoare la legătura dintre durere și percepția corpului asupra pericolului. Tehnica de manipulare a zonei cu probleme ajută la reducerea durerii pe termen scurt însă atunci când este asociată cu repoziționarea discurilor intervertebrale și cu rădăcinile nervoase afectează percepția pacientului asupra recuperării. Astfel, se convinge că are un spate fragil iar structurile neurologice și musculoscheletice pot fi vătămate ușor. Drept urmare, devine hipervigilent, anxios și temător față de ideea de mișcare. (30, 31, 32)

Aplicațiile terapiei manuale

Terapia manuală este folosită mai ales pentru afecțiuni musculoscheletice precum: (33, 34, 35)

• sindromul de tunel carpian
• tendinita
• entorsele musculare, de tendon sau de ligament
• sindromul de gât tensionat
• epicondilita
• sindromul de tunel radial
• nevrită digitala (a degetelor)
• sindromul DeQuervain
• boala discului degenerativ
• discul herniat sau rupt
• lombosciatica
• gonartroză
• luxație
• cifoză sau scolioză
• fibromialgie.

Efecte adverse

Efectele adverse ale terapiei manuale apar pe două fonduri, din cauza lipsei de experiență a terapeutului sau pentru că nu s-au făcut suficiente investigații legate de istoricul medical al pacientului. Cercetătorii spun că pot apărea leziuni vasculare sau nervoase din cauza manipulării fizice a zonei cu probleme. (36, 37, 38)

Pe de altă parte, oamenii de știință atrag atenția că nu există o procedură medicală și/sau de reabilitare sigură 100%. (39)

Este important de știut că există un risc mai mare de efecte adverse în rândul copiilor și ar vârstnicilor. Cele mai răspândite efecte adverse sunt durerea musculară și senzația de înțepeneală. (40, 41, 42)

Terapia manuală este o formă specializată de reabilitare realizată cu mâinile și nu cu un dispozitiv sau cu o mașinărie. Este rudă apropiată cu fizioterapia și kinetoterapia, contribuind întrucâtva la diminuarea durerii și recuperarea mobilității.