Terapia anti-coagulantă poate preveni decesele la pacienții cu COVID-19 internați în spital

Pacienții cărora li se administrează preventiv medicamente pentru diluarea sângelui (anticoagulante profilactice) în decurs de 24 de ore de la internarea în spital cu COVID-19 sunt mai puțin susceptibili de a muri, comparativ cu cei care nu le primesc, arată un nou studiu. Studiile clinice aflate în desfășurare își doresc să afle dacă anticoagulantele profilactice ar putea fi un tratament eficient împotriva bolii.
Datele actuale sugerează că unele decese asociate îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV2 se datorează formării cheagurilor de sânge în venele și arterele majore. Anticoagulantele, cu rol în prevenirea formării de cheaguri de sânge, ar putea fi deosebit de eficiente la pacienții cu COVID-19, însă rezultatele studiilor anterioare au fost neconcludente. Pentru a explora potențialul terapeutic al anticoagulantelor, o echipă compusă din specialiști din Marea Britanie și SUA și-a propus să estimeze efectul acestor medicamente atunci când sunt administrate imediat după internarea în spital.

Constatările studiului actual se bazează pe datele furnizate de Departamentul pentru Probleme ale Veteranilor din SUA pentru aproximativ 4.300 de pacienți cu vârsta medie de 68 de ani, 93% dintre aceștia de sex masculin, internați în spital cu COVID-19 în perioada 1 martie - 31 iulie 2020. Un total de 3.627 (84,4%) dintre pacienți au primit anticoagulante profilactice în primele 24 de ore de la internare și au existat 622 decese (14,5%) în decurs de 30 de zile.

Decesul la 30 de zile a fost de 14,3% în rândul celor care au primit anticoagulante profilactice, comparativ cu 18,7% în rândul celor care nu au primit, ceea ce reprezintă o reducere relativă a riscului de până la 34% și o reducere absolută a riscului de 4,4%. Beneficiu a fost mai mare în rândul pacienților care nu au fost internați la secția de terapie intensivă în primele 24 de ore de la internarea în spital.

Studiu actual este unul amplu, bine conceput, care utilizează date electronice de evidență medicală și care a luat în considerare o serie de factori potențial influenți. Rezultatele au fost, de asemenea, neschimbate după analize suplimentare, sugerând că acestea rezistă la control. Cu toate acestea, cercetătorii recunosc că, datorită naturii observaționale a studiului, persistă un grad de incertitudine care poate fi abordat doar prin studii randomizate. Până când nu sunt disponibile probe suplimentare, ei concluzionează că aceste constatări „oferă dovezi puternice din lumea reală pentru a susține liniile directoare care recomandă utilizarea anticoagulantelor profilactice ca tratament inițial pentru pacienții cu COVID-19 la internare în spital”.

sursa: Science Daily