Temperaturile ridicate ar putea afecta funcția creierului la preadolescenți

Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru umanitate. Anul 2024 a fost cel mai călduros an înregistrat până îne prezent, iar Organizația Meteorologică Mondială avertizează că temperatura medie globală ar putea depăși 1,5°C peste nivelurile preindustriale în următorii cinci ani. Temperaturile extreme au fost asociate cu multiple efecte negative asupra sănătății mintale, inclusiv un risc crescut de tulburări psihiatrice, anxietate, depresie și comportamente suicidare la adulți și copii. Cu toate acestea, mecanismele neurologice care leagă expunerea la temperaturi extreme de sănătatea mintală nu sunt pe deplin înțeles.
Studiile anterioare au demonstrat că temperaturile ridicate pot crește numărul de internări pentru tulburări mintale și pot amplifica riscul de suicid la adulți. La copii, expunerea la temperaturi ridicate a fost asociată cu creșterea vizitelor la urgență pentru probleme acute de sănătate mintală, inclusiv tulburări de adaptare și anxietate. Temperaturile scăzute au fost, de asemenea, asociate cu creșterea cererii pentru servicii de sănătate mintală la tineri, deși literatura în acest domeniu este mai puțin consistentă.

Studiul publicat în Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry a fost realizat în cadrul Generation R Study, un studiu de cohortă desfășurat în Rotterdam, Olanda, care a urmarit 9.503 copii născuți între 2002 și 2006. Dintre aceștia, 3.328 au fost invitați la o evaluare imagistică cerebrală cu rezonanță magnetică (MRI) între 9 și 12 ani, iar 2.229 de participanți au avut date valide pentru analiza efectului temperaturii ambientale asupra conectivității funcționale cerebrale.

Temperatura ambientală a fost estimată cu ajutorul modelului UrbClim, care oferă valori la rezoluții de 100m, fiind validate cu date meteorologice locale. Pentru fiecare participant, s-a calculat temperatura medie zilnică pe parcursul a 7 zile anterioare evaluării MRI. Scanările cerebrale au fost realizate cu un aparat 3.0T Discovery MR750W, iar datele au fost prelucrate utilizând algoritmul fMRIPrep pentru analiza conectivității funcționale în 13 rețele neuronale de repaus, inclusiv hipocampul și amigdala.

Rezultate

Analiza efectului temperaturii ambientale asupra conectivității rețelelor neuronale de repaus a relevat că:

• Temperaturile ridicate (17,7°C - 25,5°C) au fost asociate cu o scădere a conectivității funcționale în rețeaua medial parietală, rețeaua salience și hipocamp.
• Cea mai mare scădere a conectivității s-a observat cu o zi înainte de scanarea MRI, efectul diminuându-se treptat în zilele anterioare.
• Temperaturile scăzute nu au fost asociate cu modificări semnificative ale conectivității cerebrale.

Importanța rețelelor afectate:

• Rețeaua medial parietală este esențială pentru procesarea vizuo-spațială, memoria autobiografică și percepția sinelui.
• Rețeaua salience este implicată în detecția stimulilor relevanți, reglarea emoțiilor și procesarea stresului. Hipoconectivitatea acestei rețele a fost asociată cu tulburări psihice precum depresia și anxietatea, dar și cu suicidul la adolescenți.
• Hipocampul este responsabil pentru procesarea memoriei și a stresului, fiind sensibil la factori de mediu, precum temperaturile ridicate.

Analizele de sensibilitate au confirmat robustețea acestor rezultate, demonstrând că efectele temperaturii erau mai pronunțate când temperaturile maxime zilnice erau ridicate. De asemenea, efectele s-au menținut indiferent de sezon, ceea ce sugerează că nu doar temperaturile absolute ridicate, ci și variațiile sezoniere ale temperaturii pot afecta conectivitatea cerebrală.

Concluzii

Expunerea la temperaturi ambientale ridicate pe parcursul a 7 zile a fost asociată cu scăderea conectivității funcționale în rețeaua medial parietală, rețeaua salience și hipocamp, sugerând un impact negativ al căldurii asupra funcționării cerebrale la preadolescenți.

Având în vedere rolul rețelei salience în suicid și reglarea emoțiilor, aceste descoperiri ridică noi ipoteze despre mecanismele prin care temperaturile ridicate ar putea influența sănătatea mintală la tineri. De asemenea, având în vedere creșterea temperaturilor globale în contextul schimbărilor climatice, rezultatele sugerează nevoia unor politici de sănătate publică menite să protejeze copiii și adolescenții de efectele negative ale căldurii extreme asupra creierului.

Viitoarele cercetări ar trebui să investigheze dacă aceste modificări ale conectivității cerebrale pot media relația dintre temperaturile ridicate și riscul de evenimente psihiatrice acute.